țiplă dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŢÍPLĂ, ţiple, s.f. Membrană subţire făcută din intestinele sau din băşica animalelor şi folosită pentru a acoperi ermetic borcanele cu conserve sau (astăzi rar) în locul sticlei la ferestrele caselor ţărăneşti; p. ext. celofan. – Cf. ngr. t s í p a, bg. c i p a.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŢÍPL//Ă ~e f. înv. Membrană subţire şi transparentă, obţinută din băşica sau intestinele unor animale, care avea diferite întrebuinţări (înlocuia geamul la ferestre, servea la închiderea ermetică a borcanelor etc.). ♢ A se ţine într-o ~ a se ţine foarte slab. /<ngr. tsípa, bulg. cipa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ţíplă (-le), s.f. – Membrană, mai ales de vezică de bou. – Mr. tipă. Bg. cipa (Candrea; Conev 87), cf. ngr. τσίϰα, alb. tsipë (Philippide, II, 738). Fonetismul nu a fost explicat.
(Dicţionarul etimologic român)

ţíplă s. f. (sil. -plă), g.-d. art. ţíplei; pl. ţíple
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ŢÍPLĂ s. v. celofan.
(Dicţionar de sinonime)

TÍPLĂ s. burduf. (~ la ferestre.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ti tip tipl

Cuvinte se termină cu literele: la pla ipla