țucără dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŢUCÁ, ţuc, vb. I. Tranz. şi refl. recipr. (Reg.) A (se) săruta. – Din ţoc.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŢÚCĂRĂ adj. (În sintagma) Fasole ţucără = varietate de fasole cu păstăile subţiri şi galbene. – Din germ. Zucker[bohne].
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŢUCÁ ţuc tranz. reg. A atinge cu buzele pe cineva (în semn de respect, de dragoste etc.); a săruta. /Din ţoc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ŢUCÁ mă ţuc intranz. A face (concomitent) schimb de săruturi (cu cineva). /Din ţoc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ŢÚCĂRĂ adj. : Fasole ~ varietate de fasole cu păstăi galbene şi boabe mărunte, zaharoase. /<germ. Zucker[bohne]
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ţucá vb., ind. prez. 1 sg. ţuc, 3 sg. şi pl. ţúcă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ţúcără adj. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ŢUCÁ vb. v. săruta.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: tu tuc tuca tucar

Cuvinte se termină cu literele: ra ara cara ucara