țuguia dex - definiţie, sinonime, conjugare

țuguia

[Conjugare]
ŢUGUIÁ, ţuguiez, vb. I. Refl. A se ascuţi, a se subţia spre vârf; a se înălţa ca un ţugui. ♦ Tranz. A strânge buzele, rotunjindu-le şi întinzându-le înainte. [Pr.: -gu-ia] – Din ţugui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŢUGU//IÁ ~iéz tranz. A face să se ţuguieze. ~ buzele. [Şi ţugui] /Din ţugui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ŢUGUIÁ pers.3 se ţuguiáză intranz. A deveni subţire spre vârf; a se face asemănător cu un ţugui. /Din ţugui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ţuguiá vb., ind. prez. 1 sg. ţuguiéz/ţugúi, 3 sg. şi pl. ţuguiáză/ţugúie, 1 pl. ţuguiém; conj. prez. 3 sg. şi pl. ţuguiéze/ţugúie; ger. ţuguínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tu tug tugu tugui

Cuvinte se termină cu literele: ia uia guia uguia