Afacere
[Sinonime]
AFÁCERE, afaceri, s.f. 1. Tranzacţie financiară, comercială sau industrială, bazată de obicei pe speculă sau pe speculaţii. 2. (Fam.) Întreprindere cu rezultat favorabil. 3. Treabă (importantă), îndelenicire, ocupaţie. ♢ Afaceri interne (sau externe) = treburi obşteşti privind problemele interne (sau externe) ale unei ţări. – A3 + facere (după fr. affaire).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AFACER//E ~i f. 1) fam. Activitate cu care se ocupă cineva; ocupaţie; îndeletnicire; treabă. 2) Tranzacţie comercială sau financiară (bazată de obicei pe speculă). [G.-D. afacerii] /a + facere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
afácere (afáceri), s.f. – 1. Tranzacţie financiară, comercială sau industrială. – 2. Treabă, îndeletnicire, ocupaţie. – 3. (Arg.) Organ genital. Format de la facere, după paralelismul fr. faire, affaire. Substituie o formaţie strict identică, bazată pe a- şi inf. scurt; cf. ce-are aface? au de aface cu un derbedeu inteligent (Galaction); cf. v. sp. afazer „a avea de-a face”. – Der. afacerist, s.m. (om de afaceri fără scrupule, escroc); aferat, adj. (care este foarte ocupat); galicism, din fr. affairé.
(Dicţionarul etimologic român)
AFÁCERE s.f. 1. Activitate comercială, industrială sau (mai ales) financiară, bazată adesea pe speculă şi constând în vânzare, cumpărare, creditare, antrepriză etc. 2. Treabă, îndeletnicire. ♢ Afaceri interne (externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (externe) ale unui stat. [După fr. affaire].
(Dicţionar de neologisme)
AFÁCERE s. f. 1. activitate comercială. o cifră de ĩ = total al banilor obţinuţi în comerţ sau în alte activităţi economice. 2. acţiune din care rezultă un profit. ♢ tranzacţie economică. 3. (fam.) îndeletnicire. o ĩ interne (sau externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (sau externe) ale unui stat. (după fr. affaire)
(Marele dicţionar de neologisme)
afácere s. f., g.-d. art. afácerii; pl. afáceri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
AFÁCERE s. 1. chestiune, interese (pl.), problemă, treabă, (pop. şi fam.) daraveră, (reg.) tamjă, (înv.) negoţ. (Şi-a rezolvat toate ~ile.) 2. v. tranzacţie. 3. v. avantaj. 4. speculaţie, (fam.) bişniţă, gheşeft, (fam. fig.) învârteală. (Face tot felul de ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AFACER//E ~i f. 1) fam. Activitate cu care se ocupă cineva; ocupaţie; îndeletnicire; treabă. 2) Tranzacţie comercială sau financiară (bazată de obicei pe speculă). [G.-D. afacerii] /a + facere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
AFÁCERE s.f. 1. Activitate comercială, industrială sau (mai ales) financiară, bazată adesea pe speculă şi constând în vânzare, cumpărare, creditare, antrepriză etc. 2. Treabă, îndeletnicire. ♢ Afaceri interne (externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (externe) ale unui stat. [După fr. affaire].
(Dicţionar de neologisme)
AFÁCERE s. f. 1. activitate comercială. o cifră de ĩ = total al banilor obţinuţi în comerţ sau în alte activităţi economice. 2. acţiune din care rezultă un profit. ♢ tranzacţie economică. 3. (fam.) îndeletnicire. o ĩ interne (sau externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (sau externe) ale unui stat. (după fr. affaire)
(Marele dicţionar de neologisme)
afácere s. f., g.-d. art. afácerii; pl. afáceri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
AFÁCERE s. 1. chestiune, interese (pl.), problemă, treabă, (pop. şi fam.) daraveră, (reg.) tamjă, (înv.) negoţ. (Şi-a rezolvat toate ~ile.) 2. v. tranzacţie. 3. v. avantaj. 4. speculaţie, (fam.) bişniţă, gheşeft, (fam. fig.) învârteală. (Face tot felul de ~.)
(Dicţionar de sinonime)