America dex - definiţie, sinonime, conjugare

America

americă america
AMÉRICĂ s.f. Nume dat în trecut unei pânze de bumbac de calitate inferioară. – Din n. pr. America.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

américă s.f. – Pînză de bumbac. – Mr. amiricancă, megl. americă. De la America; cf. ngr. ἀμεριϰάν (› mr.), bg. amerikan.
(Dicţionarul etimologic român)

AMERICA DE SUD: 17,84 mil. km2; c. 286,6 mil. loc. (1988). Se întinde pe c. 70º lat., între 12º27’ lat. N (Capul Gallinas) şi 55º59’ lat. S (Capul Horn), pe c. 7.500 km, şi de la 81º22’ long. V (Capul Pariñas) la 34º45’ long. V (Capul Branco), pe c. 5.150 km. Relief. În V se desfăşoară sistemul muntos andin, format din două cordiliere paralele: Cordiliera Litorală sau Occidentală, nu prea înaltă şi Cordiliera Orientală mai înaltă, care închid între ele pod. înalte şi alungite, numite puna (alt. med.: 2.500-4.500 m). Alt. max.: 6.959 m (vf. Aconcagua). Vulcanismul este prezent (Llullaillaco, Cotopaxi), iar glaciaţia actuală atacă marile înălţimi. Spre E se desfăşoară Pod. Braziliei şi al Guyanelor care au alt. med. de 600-800 m în interiorul continentului şi de 1.500 m către ţărmurile Oc. Atlantic. Treapta cea mai joasă cuprinde C. Orinocului, C. Amazonului, C. Înaltă Gran Chaco, C. La Plata şi Pod. Patagoniei. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AMERICA DE NORD: 24,2 mil. km2 (inclusiv insulele învecinate); c. 354,5 mil. loc. (1988). Cuprinsă între Oc. Atlantic, Oc. Pacific şi Oc. Îngheţat, se întinde de la 83º40’ lat. N (Capul Morris Jesup din Groelanda) la 17º lat. N (Istmul Tehuantepec), pe c. 7.300 km şi de la 168º08’ long. V (Capul Prinţului de Wales) la 55º40’ long. V (Capul Charles din Pen. Labrador), pe c. 5.000 km. Relief. În V se întinde un sistem muntos înalt, format din depozite paleozoice, mezozoice şi terţiare puternic cutate, faliate şi şariate, cu vulcanism intens în trecut, slab în prezent, cu seismicitate puternică şi cu numeroase urme glaciare cuaternare. Alt. max.: 6.164 m (vf. McKinley din M-ţii Alaskăi). Se desfăşoară sub forma a două lanţuri, orientate pe direcţia N-S: Cordiliera Pacifică (în V), cu înălţimi mijlocii şi Cordiliera Stîncoşilor (în E), mai înaltă şi mai golaşă. Între culmile lor se află o serie de pod. înalte, de vîrstă terţiară, pe roci bazaltice (Pod. Columbia Britanică), pe formaţiuni sedimentare (Pod. Colorado), în care rîurile au tăiat văi adînci în formă de canion (Colorado), sau pe roci mai vechi, cristaline (Scutul Canadian). În E sistemului muntos, relieful are alt. medii reduse (200-500 m) şi s-a format pe depozite mezozoice şi terţiare. M-ţii Apalaşi cutaţi în Carbonifer, se întind de-a lungul coastei Oc. Atlantic, fiind formaţi din culmi paralele, care spre E se termină printr-un abrupt, numit „Fall line” (Linia Cascadelor). Între M-ţii Apalaşi şi Cordiliera Stîncoşilor se desfăşoară Pod. Înalt al Preriilor şi C. Mississippi, joasă aluvionară, de vîrstă cuaternară, care se termină spre S cu C. Golfului Mexic. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AMERICA CENTRALĂ: 1,2 mil. km2; c. 55 mil. loc. (1986). Constituie o legătură istmică şi insulară între cele două Americi. Legătura istmică se întinde pe 2.923 km lungime, între 17º lat. N (istmul Tehuantepec) şi 5º lat. N (G. Darién). Lăţimea variază între 70 km (istmul Panamá) şi 860 km (Pen. Yucatán). Relieful este în cea mai mare parte muntos, cu numeroşi vulcani (majoritatea în activitate). Alt. max.: 3.975 m (vf. Acatenango). De-a lungul coastelor Oc. Pacific şi M. Caraibilor se întind cîmpii litorale înguste. Legătura insulară (Indiile de Vest) este formată din trei arhipelaguri (Bahamas, Antilele Mari şi Antilele Mici), care numără cîteva mii de insule. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AMERICA LATINĂ, denumire generică a ţărilor care ocupă America de Sud şi America Centrală istmică şi insulară (la sud de Rio Bravo del Norte). Denumirea provine de la faptul că în aceste ţări predomină limbile de origine romanică. Pe terit. A.L. sînt 33 de state şi cîteva teritorii dependente, însumînd o supr. de c. 450 mil. loc. (1989). În 18 ţări, limba oficială este spaniola, în 12 engleza, iar în celelalte se vorbeşte portugheza (Brazilia), franceza (Haiti) şi olandeza (Surinam). 10 la sută din populaţia A.L. vorbeşte limbile amerindiene. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AMERICA, continent în emisfera vestică, cuprinsă între Oc. Atlantic, Oc. Pacific şi Oc. Îngheţat; 42,2 mil. km2; c. 727 mil. loc. (1990); se încadrează între 83º40’ lat. N (Capul Morris Jesup din Groelanda) şi 55º59’ lat. S (Capul Horn); c. 18 mii km lungime. A. este compusă din două vaste mase continentale, A. de Nord şi A. de Sud, unite prin A. Centrală istmică şi insularăşi separate prin can. Panamá. Resurse naturale. Bogate zăcăminte de petrol şi gaze naturale (C. Mississippi, C. Golfului Mexic, California, Venezuela, Columbia, Argentina), cărbuni superiori (Canada Centrală, M-ţii Apalaşi), min. de fier (bazinul Marilor Lacuri, Pen. Labrador, Pod. Braziliei, Chile şi Cuba), mangan (Brazilia, Cuba), minereuri neferoase (M-ţii Stîncoşi), bauxită (Guyana), cositor (Bolivia), aur (Alaska), salpetru (Chile). Clima. Datorită marii extensiuni latitudinale, pe terit. A. apar toate tipurile şi subtipurile climatice. Astfel, estremităţile de N şi de S (Canada, Ins. Ţara de Foc şi Arh. Falkland/Malvine) se situează în zona de climă arctică şi subarctică, respectiv, antarctică şi subantarctică. Temperaturile sînt scăzute (media lunii celei mai calde nu depăşeşte 10 ºC)iar precipitaţiile sînt reduse la zăpezi. Zona de climă temperată ocupă cea mai mare parte din A. de Nord, iar în A. de Sud Patagonia septentrională şi Pampa argentiniană. Temperaturile medii sînt ridicate vara (18-24 ºC) şi mai coborîte iarna (-3 şi -6 ºC), iar precipitaţiile sînt variabile. Zona de climă tropicală şi cea subtropicală este prezentă în partea meridională a A. de N, în N A. Centrale, în Pod. Braziliei, în Pod. Gran Chaco şi în N Pampei argentiene. Temperaturile medii sînt ridicate (26-28 ºC vara şi 10-15 ºC iarna), însă precipitaţiile scad de la E (C. 1.000 mm) la V (c. 400 mm). Relieful înalt, dispus pe direcţia meridianelor, permite pătrunderea maselor de aer arctic sau antarctic, care uneori aduc în unele dintre aceste regiuni (Florida, Pampa) geruri accentuate şi precipitaţii sub formă de zăpadă. Zona de climă subecuatorială este proprie părţii meridionale a A. Centrale, C. Orinocului şi celei mai mari părţi a Pod. Guayanelor şi Braziliei. Ea se caracterizează prin existenţa a două anotimpuri: unul ploios (vara) şi unul uscat (iarna), cu temperaturi anuale mari (22 şi 24 ºC), amplitudinile medii mici şi precipitaţii abundente (peste 1000 mm). Zona de climă ecuatorială ocupă C. Amazonului şi porţiuni din Pod. Guyanelor şi Braziliei, unde temperaturile medii anuale au valori ridicate (22 şi 25 ºC), amplitudinile anuale sînt reduse, iar precipitaţiile sînt foarte abundente (peste 2000 mm), se produc zilnic şi au două maxime echinocţiale. Vestul cordilier şi andin prezintă în funcţie de latitudine, altitudine şi de poziţia pantelor, o serie de reg. climatice din ce în ce mai reci, de la Ecuator către poli şi de la nivelul mării către vîrfurile munţilor. Pe podişurile interioare montane, clima este de nuanţă continentală, iar în reg. montane înalte şi în cele de latitudini mari clima este rece, existînd şi o glaciaţie actuală. Hidrografia. Continentul american se caracterizează prin prezenţa celui mai bogat fl. în apă de pe pămînt (Amazon), precum şi a a altor fl. mari: Mississippi, Mackenzie, Yukon, Saskatchewan, Sf. Laurenţiu, Colorado, Rio Grande del Norte (în America de Nord), Magdalena, Orinoco, São Francisco, Paraná (America de Sud). În A. se află cel mai mare complex lacustru de pe Pămînt (Marile Lacuri) şi lacul de la alt. cea mai ridicată de pe glob (Titicaca), alături de care apar numeroase alte lacuri: Winnipeg, Athabaska, Sclavilor, Urşilor (în America de Nord), Poopó, Toro, San Martin (în America de Sud). (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

*América (continent) s. propriu f., g.-d. art. Américii; pl. Américi
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

américă s. f., g.-d. art. américii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: Am Ame Amer Ameri Americ

Cuvinte se termină cu literele: ca ica rica erica merica