Automobil dex - definiţie, sinonime, conjugare

Automobil

[Sinonime]
AUTOMOBÍL, -Ă, automobili, -e, s.n., adj. 1. S.n. Vehicul cu patru (rar, trei, şase) roţi pneumatice, mişcat de un motor cu explozie internă, cu aburi, cu electricitate sau aer comprimat; auto2. 2. Adj. (Despre vehicule) care se mişcă cu ajutorul unui motor propriu. [Pr: a-u-] – Din fr. automobile.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AUTOMOBÍL1 ~ă (~i, ~e) Care se mişcă prin el însuşi. /<fr. automobile, germ. Automobil
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

AUTOMOBÍL2 ~e n. Vehicul cu motor propriu, folosit pentru transportul de pasageri şi de încărcături. /<fr. automobile, germ. Automobil
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

AUTOMOBÍL, Ă (‹fr {i}; {s} auto + mobilis „mişcător”) s.n., adj. 1. S.n. Autovehicul cu caroserie închisă sau deschisă, cu suspensie elastică pe cel puţin patru roţi pneumatice, folosit la transportul de persoane, de animale sau de materiale. A. a apărut în a doua jumătate a sec. 18, după inventarea motorului cu abur. În 1769, inginerul francez N.J. Cognot a construit primul \r\na. cu abur, iar în 1880, inventatorul D. Văsescu construieşte primul a. românesc cu abur. În 1885 şi 1886, G. Daimler şi C.F. Benz realizează primul a. cu motor cu ardere internă. Primul a. cu formă aerodinamică a fost construit de inginerul român A. Persu (1926). ♦ A. de competiţie = vehicul motorizat, cu caroserie închisă sau deschisă, cu trei, patru sau mai multe roţi, provenit din producţia de serie sau construit special în vederea participării la întreceri sportive sau stabilirii de recorduri. Pot fi: pentru curse pe circuit închis; pentru raliuri, maratonuri sau autocrosuri; pentru stabilirea de recorduri de viteză sau de anduranţă. A. de formulă = vehicul motorizat, cu caroserie deschisă, un singur loc şi patru roţi, destinat curselor de viteză pe piste în circuit închis, care nu provine din producţia de serie, dar în construcţia căruia se pot utiliza unele componente de serie. Ex.: Formula 1, Formula 3000, Formula Ford, Formula liberă. ♦ A. blindat = maşină de luptă, blindată şi înarmată, montată pe un şasiu de a. (1), destinată cercetării, siguranţei şi legăturii; autoblindat. 2. Adj. Care se mişcă cu ajutorul unui motor propriu. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AUTOMOBIL CLUB ROMÂN (A.C.R.), asociaţie a automobiliştilor din România, înfiinţată în Bucureşti în 1904 sub denumirea „Asociaţia Automobil Club Român”, la iniţiativa lui G.V. Bibescu, pentru dezvoltarea sportului şi turismului cu automobilul; reorganizată în 1967 sub denumirea actuală. Este membră a Federaţiei Internaţionale a Automobilului, din 1912, şi a Alianţei Internaţionale de Turism, din 1979. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AUTOMOBÍL, -Ă adj. Care se mişcă prin el însuşi. // s.n. Vehicul cu roţi care se mişcă cu ajutorul unui motor propriu; (spec.) autovehicul mic, folosit de obicei pentru transportul unui număr redus de persoane. [Pron. a-u-. / < fr., it. automobile, germ. Automobil].
(Dicţionar de neologisme)

AUTOMOBÍL, -Ă I. adj. care se mişcă prin el însuşi. II. s. n. vehicul pe roţi care se poate deplasa prin mijloace de propulsie proprie. (< fr., it. automobile, germ. Automobil)
(Marele dicţionar de neologisme)

automobíl adj. (sil. a-u-) → mobil (adj.)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

automobíl s. n. (sil. a-u-), pl. automobíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
AUTOMOBÍL s. maşină, (fam.) auto.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: Au Aut Auto Autom Automo

Cuvinte se termină cu literele: il bil obil mobil omobil