Bentiţă
BENTÍŢĂ, bentiţe, s.f. Diminutiv al lui bantă. [Var.: bendiţă s.f.] – Bantă + suf. -iţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
bentíţă s. f., g.-d. art. bentíţei; pl. bentíţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
bentíţă s. f., g.-d. art. bentíţei; pl. bentíţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)