Biogeneză
BIOGENÉZĂ s.f.Teorie care susţine că orice fiinţă provine numai din altă fiinţă (care i-a dat naştere). [Pr.: -bi-o-] – Din fr. biogenèse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BIOGENÉZĂ f. Teorie potrivit căreia orice fiinţă a luat naştere din altă fiinţă. [Sil. bi-o-] /<fr. biogenese
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BIOGENÉZĂ s.f. 1. Răspândire a vieţii; istorie a răspândirii fiinţelor vii; biogenetică, biogenie. 2. Teorie potrivit căreia originea vieţuitoarelor este tot într-o fiinţă vie. [< fr. biogenèse, germ. Biogenese, cf. gr. bios – viaţă, genesis – origine].
(Dicţionar de neologisme)
BIOGENÉZĂ s. f. concepţie, depăşită, după care toate vieţuitoarele s-au născut din altele preexistente. (< fr. biogenèse, germ. Biogenese)
(Marele dicţionar de neologisme)
biogenéză s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. biogenézei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BIOGENÉZĂ f. Teorie potrivit căreia orice fiinţă a luat naştere din altă fiinţă. [Sil. bi-o-] /<fr. biogenese
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
BIOGENÉZĂ s. f. concepţie, depăşită, după care toate vieţuitoarele s-au născut din altele preexistente. (< fr. biogenèse, germ. Biogenese)
(Marele dicţionar de neologisme)
biogenéză s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. biogenézei
(Dicţionar ortografic al limbii române)