Birjă

BÍRJĂ, birje, s.f. Trăsură de piaţă; droşcă. – Din rus. birja.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BÍRJ//Ă ~e f. înv. Trăsură specială amenajată pentru transportul pasagerilor în oraş. [G.-D. birjei] /<rus. birža
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bírjă s. f., g.-d. art. bírjei; pl. bírje
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BÍRJĂ s. v. trăsură.
(Dicţionar de sinonime)