CÍFRĂ, cifre, s.f. 1. Simbol grafic (care reprezintă unul dintre numerele de la zero la nouă) folosit pentru scrierea numerelor; (impr.) număr. 2. Volum, sumă, cantitate reprezentată prin cifre (1). ♢ Impozit pe cifra de afaceri = impozit aplicat proporţional cu mărimea, cu valoarea afacerilor. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanţe, a unui fenomen. Cifră de saponificare. – Din it. cifra, lat. cifra. Cf. fr. c h i f f r e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CIFRÁ, cifrez, vb. I. 1. Refl. A se evalua (în cifre) la... 2. Tranz. A aplica unui text un cifru. – Din fr. chiffrer (refăcut după cifră).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CÍFR//Ă ~e f. 1) Semn convenţional folosit pentru reprezentarea grafică a numerelor. 2) Cantitate exprimată numeric. ~ de afaceri. [G.-D. cifrei] /<it. cifra, lat. cifra, fr. chiffre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A CIFR//Á ~éz tranz. 1) (texte) A transpune într-un sistem de semne convenţionale, folosind un cifru; a coda. ~ un mesaj. 2) (indici economici, financiari etc.) A nota cu cifre; a evalua în cifre. /<fr. chiffrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
cífră (cífre), s.f. – Simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor. – Var. cifru, (înv.) ţifră. It. cifra (sec. XIX). Var. cifru, înv. cu sensul curent, se foloseşte mai ales cu sensul de „cheie, soluţie”; ţifră redă pronunţarea germ. Ziffer. Der. cifra, vb . (a socoti, a calcula; a numerota; refl., a însuma, a aduna); descifra, vb., compus pe baza fr. déchiffrer.
(Dicţionarul etimologic român)
CÍFRĂ s.f. 1. Semn convenţional pentru reprezentarea numerelor. ♦ (Fig.) Număr, cantitate, sumă. 2. Volum, cuantum al unor operaţii comerciale, financiare, reprezentat în cifre. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanţe. [< it. cifra, fr. chiffre, germ. Ziffer < ar. şifr – gol, zero].
(Dicţionar de neologisme)
CIFRÁ vb. I. 1. refl. A se calcula, a se evalua în cifre. 2. tr. A scrie, a transmite un text prin cifru. [< fr. chiffrer].
(Dicţionar de neologisme)
CÍFRĂ s. f. 1. simbol grafic pentru reprezentarea numerelor. ♢ (fig.) număr, cantitate, sumă. 2. ~ de afaceri = cuantum al unor operaţii comerciale, financiare, în cifre. 3. număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanţe, a unui fenomen etc. (< it., lat. cifra, cf. fr. chiffre)
(Marele dicţionar de neologisme)
CIFRÁ vb. I. refl. a se calcula în cifre. II. tr. a transmite un text prin cifru. (< fr. chiffrer)
(Marele dicţionar de neologisme)
cífră (simbol grafic, cuantum) s. f. (sil. -fră), g.-d. art. cífrei; pl. cífre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
cifrá vb. (sil. -fra), ind. prez. 1 sg. cifréz, 3 sg. şi pl. cifreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CÍFRĂ s. 1. v. număr. 2. (MAT.) (impr.) număr. (~ 16.)
(Dicţionar de sinonime)
CIFRÁ vb. 1. a (se) număra. (Se ~ cu zecile cei care ...) 2. a se ridica. (Câştigul se ~ la ...) 3. a coda. (A ~ un text, un mesaj.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CIFRÁ, cifrez, vb. I. 1. Refl. A se evalua (în cifre) la... 2. Tranz. A aplica unui text un cifru. – Din fr. chiffrer (refăcut după cifră).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A CIFR//Á ~éz tranz. 1) (texte) A transpune într-un sistem de semne convenţionale, folosind un cifru; a coda. ~ un mesaj. 2) (indici economici, financiari etc.) A nota cu cifre; a evalua în cifre. /<fr. chiffrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
cífră (cífre), s.f. – Simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor. – Var. cifru, (înv.) ţifră. It. cifra (sec. XIX). Var. cifru, înv. cu sensul curent, se foloseşte mai ales cu sensul de „cheie, soluţie”; ţifră redă pronunţarea germ. Ziffer. Der. cifra, vb . (a socoti, a calcula; a numerota; refl., a însuma, a aduna); descifra, vb., compus pe baza fr. déchiffrer.
(Dicţionarul etimologic român)
CÍFRĂ s.f. 1. Semn convenţional pentru reprezentarea numerelor. ♦ (Fig.) Număr, cantitate, sumă. 2. Volum, cuantum al unor operaţii comerciale, financiare, reprezentat în cifre. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanţe. [< it. cifra, fr. chiffre, germ. Ziffer < ar. şifr – gol, zero].
(Dicţionar de neologisme)
CIFRÁ vb. I. 1. refl. A se calcula, a se evalua în cifre. 2. tr. A scrie, a transmite un text prin cifru. [< fr. chiffrer].
(Dicţionar de neologisme)
CÍFRĂ s. f. 1. simbol grafic pentru reprezentarea numerelor. ♢ (fig.) număr, cantitate, sumă. 2. ~ de afaceri = cuantum al unor operaţii comerciale, financiare, în cifre. 3. număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanţe, a unui fenomen etc. (< it., lat. cifra, cf. fr. chiffre)
(Marele dicţionar de neologisme)
CIFRÁ vb. I. refl. a se calcula în cifre. II. tr. a transmite un text prin cifru. (< fr. chiffrer)
(Marele dicţionar de neologisme)
cífră (simbol grafic, cuantum) s. f. (sil. -fră), g.-d. art. cífrei; pl. cífre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
cifrá vb. (sil. -fra), ind. prez. 1 sg. cifréz, 3 sg. şi pl. cifreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CÍFRĂ s. 1. v. număr. 2. (MAT.) (impr.) număr. (~ 16.)
(Dicţionar de sinonime)
CIFRÁ vb. 1. a (se) număra. (Se ~ cu zecile cei care ...) 2. a se ridica. (Câştigul se ~ la ...) 3. a coda. (A ~ un text, un mesaj.)
(Dicţionar de sinonime)