Dregătoria

DREGĂTORÍE, dregătorii, s.f. Demnitatea, funcţia de dregător. [Var.: (înv. şi reg.) diregătoríe s.f.] – Dregător + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DREGĂTORÍ//E ~i f. Funcţie de dregă-tor; rang înalt. [Art. dregătoria; G.-D. dregătoriei; Sil. -ri-e] /dregător + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

dregătoríe s. f., art. dregătoría, g.-d. art. dregătoríei; pl. dregătoríi, art. dregătoríile
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DREGĂTORÍE s. v. demnitate, poziţie, rang, treaptă.
(Dicţionar de sinonime)