Izotop

IZOTÓP, -Ă, izotopi, -e, s.m., adj. (Atom, nucleu atomic) care are acelaşi număr de ordine ca şi alt atom ori nucleu atomic, dar care diferă de acesta prin masa atomică. – Din fr. isotope.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IZOTÓP ~i m. fiz. Atom care, având proprietăţi chimice aproape identice cu alţi atomi (ai aceluiaşi element), se deosebeşte prin masa sa. /<fr. isotope
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IZOTÓP s.m. Element chimic având aceleaşi proprietăţi fizico-chimice, dar masă atomică diferită. [Var. isotop s.m. / < fr. isotope, cf. gr. isos – egal, topos – loc].
(Dicţionar de neologisme)

IZOTÓP s. m. atom (sau nucleu) care are acelaşi număr atomic cu altul, dar un număr de masă diferit. o ~ radioactiv = izotop al unui element chimic care are proprietăţi radioactive; radioizotop. (< fr. isotope)
(Marele dicţionar de neologisme)

izotóp s. m., pl. izotópi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
IZOTOP RADIOACTÍV s. (FIZ.) radioizotop.
(Dicţionar de sinonime)