Seră
SÉRĂ, sere, s.f. Construcţie specială cu acoperiş (şi cu pereţi) din sticlă sau din material plastic pentru adăpostirea şi cultivarea plantelor care nu suportă frigul. – Din fr. serre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SÉR//Ă ~e f. Construcţie cu acoperiş şi pereţi de sticlă sau dintr-un material transparent, care serveşte pentru cultivarea plantelor pe timp rece. /<fr. serre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
séră (-re), s.f. – Construcţia pentru adăpostit plantele care nu suportă frigul. Fr. serre.
(Dicţionarul etimologic român)
SÉRĂ s.f. Încăpere special amenajată care serveşte pentru adăpostirea şi cultivarea plantelor care nu suportă frigul. [< fr. serre].
(Dicţionar de neologisme)
SÉRĂ s. f. încăpere special amenajată pentru adăpostirea şi cultivarea plantelor care nu suportă frigul. (< fr. serre)
(Marele dicţionar de neologisme)
séră s. f., g.-d. art. sérei; pl. sére
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SÉR//Ă ~e f. Construcţie cu acoperiş şi pereţi de sticlă sau dintr-un material transparent, care serveşte pentru cultivarea plantelor pe timp rece. /<fr. serre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
SÉRĂ s.f. Încăpere special amenajată care serveşte pentru adăpostirea şi cultivarea plantelor care nu suportă frigul. [< fr. serre].
(Dicţionar de neologisme)
SÉRĂ s. f. încăpere special amenajată pentru adăpostirea şi cultivarea plantelor care nu suportă frigul. (< fr. serre)
(Marele dicţionar de neologisme)
séră s. f., g.-d. art. sérei; pl. sére
(Dicţionar ortografic al limbii române)