Victoria dex - definiţie, sinonime, conjugare

Victoria

[Sinonime]
VICTÓRIE, victorii, s.f. 1. Succes repurtat asupra inamicului într-un război, într-o bătălie, într-o revoluţie (armată); biruinţă, izbândă. 2. Succes obţinut într-o competiţie sportivă, într-un concurs, la un examen etc. 3. Triumf al unei idei, al unei teorii, al unei politici asupra altora opuse. 4. Rezultat deosebit de bun obţinut într-un domeniu de activitate. – Din lat. victoria.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VICTÓRI//E ~i f. Succes deplin obţinut printr-un efort deosebit (într-un domeniu); biruinţă; izbândă. A repurtat o ~. [G.-D. victoriei. Sil. -ri-e] /<lat. victoria, fr. victoire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

victórie (-ii), s.f. – 1. Biruinţă. – 2. Trăsură cu cai. Lat. victoria (sec. XIX). – Der. victorios, adj., din fr. victorieux.
(Dicţionarul etimologic român)

VICTÓRIE s.f. 1. Biruinţă, izbândă (într-un război, într-o luptă etc.). 2. Succes obţinut împotriva unui rival. 3. Biruinţă a unei idei, a unui principiu etc. ♦ Rezultat deosebit obţinut într-un domeniu de activitate. [Gen. -iei. / < lat. victoria].
(Dicţionar de neologisme)

VICTÓRIE s. f. 1. biruinţă, izbândă (într-un război). 2. succes împotriva unui rival; reuşită într-o competiţie. 3. biruinţă a unei idei, a unui principiu etc. ♢ rezultat deosebit obţinut într-un domeniu de activitate. (< lat. victoria)
(Marele dicţionar de neologisme)

victórie s. f. (sil. -ri-e), art. victória (sil. -ri-a), g.-d. art. victóriei; pl. victórii, art. victóriile (sil. -ri-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VICTÓRIE s. 1. v. biruinţă. 2. izbândă, reuşită, succes. (~ echipei de handbal.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Victorie ≠ eşec, înfrângere
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: Vi Vic Vict Victo Victor

Cuvinte se termină cu literele: ia ria oria toria ctoria