ațică dex - definiţie, sinonime, conjugare

ațică

atic aţică atica
ÁTIC, -Ă, atici, -ce, adj., s.n. 1. Adj. Caracteristic Aticii antice sau locuitorilor ei. ♢ Frumuseţe atică = frumuseţe perfectă. 2. Parte a unei construcţii situată deasupra cornişei şi menită să mascheze acoperişul. 3. Etaj scund situat imediat sub acoperiş. – Din fr. attique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AŢÍCĂ s.f. Pânză de bumbac, rară şi subţire. – Aţă + suf. -ică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÁTIC n. 1) Parte a unei construcţii situată deasupra cornişei pentru a masca acoperişul. 2) Etaj scund situat imediat sub acoperiş. /<fr. attique, lat. atticus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

AŢÍCĂ f. Pânză de bumbac, rară şi subţire. Rochie din ~. /aţă + suf. ~ică
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ATICA (ATTIKÍ), pen. în SE Greciei mijlocii, între. ins. Eubeea, G. Egina şi Corint, despărţită de Pen. Pelopones prin istmul Corint, al cărei principal centru a fost, începînd din antic., oraşul Atena. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

ÁTIC, -Ă adj. propriu Aticii, locuitorilor ei sau vieţii acestora. ♢ Frumuseţe atică = frumuseţe desăvârşită. ♦ Care se distinge prin bun-gust sau spirit. ♢ Sare atică = ironie subtilă, spirit fin. [Cf. fr. attique, it. attico < Atica – provincie în Grecia antică].
(Dicţionar de neologisme)

ÁTIC s.n. 1. Parte a antablamentului ridicată deasupra cornişei, menită să mascheze marginea acoperişului. 2. Cat scund, aşezat deasupra cornişei, la nivelul faţadei sau retras. [Cf. fr. attique, it. attico].
(Dicţionar de neologisme)

ÁTIC, -Ă I. adj. propriu Aticii. o dialect ~ = dialect grec vorbit în Atica; frumuseţe ~ă = frumuseţe desăvârşită. ♢ care se distinge prin bun-gust sau spirit. o sare ~ă = ironie subtilă, spirit fin. II. s. n. 1. parte a antablamentului, deasupra cornişei, menită să mascheze marginea acoperişului. 2. etaj scund, deasupra cornişei, la nivelul faţadei sau retras. (< fr. attique, lat. atticus, gr. attikos)
(Marele dicţionar de neologisme)

átic adj. m., pl. átici; f. sg. átică, pl. átice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

átic (arhit.) s. n., pl. átice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aţícă s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: at ati atic

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica