aaron

AARON (în „Vechiul Testament”), fratele mai mare a lui Moise. Lui. A. şi urmaşilor săi le-a fost încredinţată preoţia în Iudeea. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AARON, Florian (1805-1887, n. sat Rod, jud. Sibiu), istoric şi publicist român. Prof. la Şcoala Centrală din Craiova, la Colegiul Sf. Sava şi apoi la Universitatea din Bucureşti. Propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească. Participant la Revoluţia de la 1848. Subliniază, printre primii, necesitatea cunoaşterii istoriei naţionale („Idee repede de istoria Prinţipatului Ţării Româneşti”). A întemeiat, împreună cu Georg Hill, primul cotidian din ţară („România”, 1837). (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AARON, Petru Pavel (1709-1764, n. Bistra, jud. Maramureş), cleric şi cărturar român; episcop unit al Transilvaniei (1752-1764). A organizat şcolile din Blaj. A sprijinit restaurarea şi ridicarea unor biserici şi mănăstiri, înfiinţarea unei tipografii. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AARON, Teodor (1803-1859, n. Ţichindeal, jud. Sibiu), cleric şi cărturar român. Prof. şi director al gimnaziului românesc din Beiuş, rector al seminarului român leopoldin din Oradea. Contribuţii la dezvoltarea învăţământului (lucrări pedagogice şi religioase). (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AARON, Vasile (1770-1822, n. sat Glogoveţ, jud. Alba), poet român. Prelucrări în versuri şi imitaţii după literatura germană, italiană, latină şi greacă („Istoria lui Sofronim şi a Haritei cei frumoase”) (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)