ABŢIGUÍT, -Ă, abţiguiţi, -te, adj. (Fam.) 1. Beat. 2. Modificat; p.ext. falsificat. – V. abţigui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ABŢIGUÍ, abţiguiesc, vb. IV. (Fam.) 1. Refl. A se îmbăta. 2. Tranz. A da (cuiva) o bătaie (uşoară). ♦ Fig. A face cuiva un rău. 3. Tranz. A modifica date, un text etc. pentru a corespunde mai bine (scopului urmărit); p.ext. a falsifica. – Et. nec. – abţiguíre s.f.; abţiguit, -ă adj.
(Supliment DEX)
abţiguit, -ă, abţiguiţi, -te adj. într-o uşoară stare de ebrietate (Notă: Definţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, Bucureşti, 2006)
(Alte dicţionare)
abţiguí vb. (sil. -gu-i), ind. prez. 1 sg. 3 pl. abţiguiésc
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ABŢIGUÍ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, turmenta.
(Dicţionar de sinonime)
ABŢIGUÍT adj. v. ameţit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ABŢIGUÍ, abţiguiesc, vb. IV. (Fam.) 1. Refl. A se îmbăta. 2. Tranz. A da (cuiva) o bătaie (uşoară). ♦ Fig. A face cuiva un rău. 3. Tranz. A modifica date, un text etc. pentru a corespunde mai bine (scopului urmărit); p.ext. a falsifica. – Et. nec. – abţiguíre s.f.; abţiguit, -ă adj.
(Supliment DEX)
(Alte dicţionare)
abţiguí vb. (sil. -gu-i), ind. prez. 1 sg. 3 pl. abţiguiésc
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ABŢIGUÍ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, turmenta.
(Dicţionar de sinonime)
ABŢIGUÍT adj. v. ameţit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
(Dicţionar de sinonime)