ABÁCĂ, abace, s.f. (Arhit.) Placă subţire (pătrată) care constituie partea superioară a capitelului unei coloane şi face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ABÁ//CĂ ~ce f. arhit. Placă de piatră aşezată de partea superioară a capitelului unei coloane, care susţine arhitrava. /<fr. abaque
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ABÁCĂ s.f. Partea superioară a capitelului unei coloane, care susţine arhitrava. [Pl. -ce. / < fr. abaque, cf. lat. abacus].
(Dicţionar de neologisme)
ABÁCA s.f. Cânepă de Manilla. [< fr., sp. abaca < cuv. filipinez].
(Dicţionar de neologisme)
abácă s. f. partea superioară a capitelului unei coloane. (< fr. abaque, lat. abacus)
(Marele dicţionar de neologisme)
abáca s. f. cânepă de Manilla. (< sp. abaca)
(Marele dicţionar de neologisme)
abáca s.f. (< fr. abaca, sp. acacá; cuv. filipinez) 1. Bananier care are fructele necomestibile şi peţiolurile frunzelor lungi din care se obţin fibre textile; creşte în Filipine. 2. Fibră textilă obţinută din peţiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manila. (Notă: Definiţia provine din Dicţionarul enciclopedic ilustrat – DEI, Editura Cartier, 1999.)
(Alte dicţionare)
abácă (arhit.) s. f., g.-d. art. abácei; pl. abáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ABÁCĂ s. v. nomogramă.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ABÁ//CĂ ~ce f. arhit. Placă de piatră aşezată de partea superioară a capitelului unei coloane, care susţine arhitrava. /<fr. abaque
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ABÁCA s.f. Cânepă de Manilla. [< fr., sp. abaca < cuv. filipinez].
(Dicţionar de neologisme)
abácă s. f. partea superioară a capitelului unei coloane. (< fr. abaque, lat. abacus)
(Marele dicţionar de neologisme)
abáca s. f. cânepă de Manilla. (< sp. abaca)
(Marele dicţionar de neologisme)
abáca s.f. (< fr. abaca, sp. acacá; cuv. filipinez) 1. Bananier care are fructele necomestibile şi peţiolurile frunzelor lungi din care se obţin fibre textile; creşte în Filipine. 2. Fibră textilă obţinută din peţiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manila. (Notă: Definiţia provine din Dicţionarul enciclopedic ilustrat – DEI, Editura Cartier, 1999.)
(Alte dicţionare)
abácă (arhit.) s. f., g.-d. art. abácei; pl. abáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ABÁCĂ s. v. nomogramă.
(Dicţionar de sinonime)