abhora

ABHORÁ, abhorez, vb. I. Tranz. (Rar) A avea ură, dezgust, aversiune faţă de cineva sau de ceva. – Din fr. abhorrer, lat. abhorrere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ABHORÁ vb. I. tr. (Rar) A avea dezgust, aversiune, ură faţă de ceva sau faţă de cineva. [< fr. abhorrer, cf. lat. abhorrere].
(Dicţionar de neologisme)

abhorá vb. tr. a avea oroare, aversiune; a urî, a detesta. (< fr. abhorrer, lat. abhorrere)
(Marele dicţionar de neologisme)

abhorá vb. ind. prez. 1 sg. abhór, 3 sg. şi pl. abhoreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)