absentare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ABSENTÁ, absentez, vb. I. Intranz. (Despre persoane) A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească), a nu fi de faţă. – Din fr. (s\')absenter, lat. absentare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ABSENT//Á ~éz intranz. A fi absent; a lipsi. ~ nemotivat. /<lat. absentare, fr. [s\']absenter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ABSENTÁ vb. I. intr. A lipsi de undeva (unde trebuia să fie). [P.i. -tez. / < fr. absenter, cf. lat. absentare].
(Dicţionar de neologisme)

absentá vb. I. intr. a lipsi, a fi absent. II. refl. a se îndepărta, a se separa de sine. (< fr. absenter, lat. absentare)
(Marele dicţionar de neologisme)

absentá vb., ind. prez. 1 sg. absentéz, 3 sg. şi pl. absenteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

absentáre s. f., pl. absentări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ABSENTÁ vb. a lipsi. (~ de la şcoală.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A absenta ≠ a asista, a se afla
(Dicţionar de antonime)

Absentare ≠ aflare, asistare
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ab abs abse absen absent

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ntare entare