absolvent

ABSOLVÉNT, -Ă, absolvenţi, -te, s.m. şi f. Persoană care a terminat un ciclu sau o formă de învăţământ. – Din germ. Absolvent, lat. absolvens, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ABSOLVÉN//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f: Persoană care a absolvit o formă de învăţământ. /<germ. Absolvent, lat. absolvens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ABSOLVÉNT, -Ă s.m. şi f. Cel care a absolvit o formă de învăţământ. [< germ. Absolvent, cf. lat. absolvens].
(Dicţionar de neologisme)

absolvént, -ă s.m. f. cel care a absolvit o formă de învăţământ. (< germ. Absolvent, lat. absolvens)
(Marele dicţionar de neologisme)

absolvent, -ă, absolvenţi, -te s.m., s.f. infractor cu o singură condamnare la activ (Notă: Definţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, Bucureşti, 2006)
(Alte dicţionare)

absolvént s. m., pl. absolvénţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)