abstracție dex - definiţie, sinonime, conjugare

abstracție

[Sinonime]
ABSTRÁCŢIE, abstracţii, s.f. Abstractizare; (concr.) lucru abstract. ♢ Expr. A face abstracţie de... = a nu lua în considerare; a ignora. [Var.: abstracţiúne s.f.] – Din fr. abstraction, lat. abstractio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ABSTRÁCŢI//E ~i f. Proces al gândirii constând din desprinderea, menţinerea şi generalizarea însuşirilor esenţiale ale unor obiecte sau fenomene. ♢ A face ~ de... a nu lua în considerare; a ignora. [G.-D. abstracţiei; Sil. abs-trac-ţi-e] /<fr. abstraction, lat. abstractio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ABSTRÁCŢIE s.f. (Fil.) Rezultatul procesului de abstractizare (noţiune, concept, categorie). ♢ A face abstracţie de = a ignora, a nu lua în considerare. ♦ Lucru abstract. [Gen. -iei, var. abstracţiune s.f. / cf. fr. abstraction, germ. Abstraktion, lat. abstractio].
(Dicţionar de neologisme)

abstrácţie s. f. 1. noţiune, idee rezultată din procesul de abstractizare. 2. abstractizare. ♢ a face ~ de = a nu lua în considerare. (< fr. abstraction, lat. abstractio)
(Marele dicţionar de neologisme)

!abstrácţie (-ţi-e)/(lucru abstract) abstracţiúne (-ţi-u-) (dar numai: a face abstracţie) s. f., art. abstrácţia (-ţi-a)/abstracţiúnea, g.-d. art. abstrácţiei/abstracţiúnii; pl. abstrácţii/abstracţiúni, art. abstrácţiile (-ţi-i-)/abstracţiúnile
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

abstrácţie s. f. (sil. -ţi-e; mf. abs-), art. abstrácţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. abstrácţiei; pl. abstrácţii, art. abstrácţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ABSTRÁCŢIE s. abstractizare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ab abs abst abstr abstra

Cuvinte se termină cu literele: ie tie ctie actie ractie