abulic
ABÚLIC, -Ă, abulici, -ce, adj., s.m. şi f. (Persoană) care suferă de abulie. – Din fr. aboulique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ABÚLIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Bolnav) care suferă de abulie. [< fr. aboulique].
(Dicţionar de neologisme)
abúlic, -ă adj., s.m. f. (suferind) de abulie. (< fr. aboulique)
(Marele dicţionar de neologisme)
abúlic adj. m., s. m., pl. abúlici; f. sg. abúlică, pl. abúlice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ABÚLIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Bolnav) care suferă de abulie. [< fr. aboulique].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
abúlic adj. m., s. m., pl. abúlici; f. sg. abúlică, pl. abúlice
(Dicţionar ortografic al limbii române)