ABŢIGUÍ, abţiguiesc, vb. IV. (Fam.) 1. Refl. A se îmbăta. 2. Tranz. A da (cuiva) o bătaie (uşoară). ♦ Fig. A face cuiva un rău. 3. Tranz. A modifica date, un text etc. pentru a corespunde mai bine (scopului urmărit); p.ext. a falsifica. – Et. nec. – abţiguíre s.f.; abţiguit, -ă adj.
(Supliment DEX)
abţiguí vb. (sil. -gu-i), ind. prez. 1 sg. 3 pl. abţiguiésc
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ABŢIGUÍ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, turmenta.
(Dicţionar de sinonime)
(Supliment DEX)
abţiguí vb. (sil. -gu-i), ind. prez. 1 sg. 3 pl. abţiguiésc
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ABŢIGUÍ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, turmenta.
(Dicţionar de sinonime)