acătării

ACĂŢÁRE s.f. v. agăţare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ACĂTẮRII adj. invar. (Pop. şi fam.; de obicei la comparativ) 1. (Despre lucruri) Care posedă calităţi corespunzătoare scopului sau destinaţiei; bun, frumos, de seamă. 2. (Despre oameni) De treabă, cumsecade, vrednic, cu calităţi deosebite. [Var.: acătărea adj. invar.] – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ACĂTẮRII adj. invar. pop. 1) (despre obiecte) Care are calităţi corespunzătoare destinaţiei; bun. ♢ Mai ~ deosebit. 2) (despre persoane) Care este de treabă; cumsecade. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

acătării adj. invar. (sil. -rii)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ACĂŢÁR s. v. salcâm.
(Dicţionar de sinonime)