acetil
ACETÍL, acetili, s.m. Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic. – Din fr. acétyle.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ACETÍL ~i m. chim. Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic. /<fr. acétyle
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ACETÍL s.m. (Chim.) Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic. [< fr. acétyle].
(Dicţionar de neologisme)
ACETÍL s. m. radical organic monovalent, din acidul acetic. (< fr. acétyle)
(Marele dicţionar de neologisme)
acetíl s. m., pl. acetíli
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ACETÍL ~i m. chim. Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic. /<fr. acétyle
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ACETÍL s. m. radical organic monovalent, din acidul acetic. (< fr. acétyle)
(Marele dicţionar de neologisme)
acetíl s. m., pl. acetíli
(Dicţionar ortografic al limbii române)