achitat dex - definiţie, sinonime, conjugare
ACHITÁ, achít, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. şi refl. A(-şi) plăti, a(-si) îndeplini o obligaţie materială sau morală. ♢ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârşit o obligaţie. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ACHITÁT, -Ă, achitaţi, -te, adj. 1. Care a fost declarat nevinovat prin hotărâre judecătorească. 2. Plătit. – V. achita.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE ACHITA A ACHIPUÍ achípui tranz. pop. (persoane, obiecte) A atinge uşor cu degetele (pentru a se convinge că există); a pipăi. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A ACHITÁ achít tranz. 1) (mărfuri, pierderi, datorii etc.) A compensa în bani sau în natură; a plăti. 2) (persoane) A declara ca fiind nevinovat (printr-o decizie judiciară). 3) fam. A lipsi de viaţă (premeditat sau întâmplător); a ucide; a omorâ. /<fr. acquitter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ACHITÁ mă achít intranz. A se elibera (de o obligaţie materială sau morală). ~ de o datorie. /<fr. aquitter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

achitá (achitát, achitát), vb. 1. A plăti 2. A absolvi în justiţie 3. (Arg.) A omorî, a ucide. < Fr. acquitter. Din fr. acquit provine rom. achiu „prima bilă de la biliard” şi alteori „tac de biliard”; al doilea sens se explică prin rus. kij, de aceeaşi provenienţă (Bogrea, Dacor. II, 653). Cf. it. acchittare şi acchitto, ca termeni de biliard.
(Dicţionarul etimologic român)

ACHITÁ vb. I. 1. tr. (Rar) A declara liber (de o datorie, de o sarcină); a declara nevinovat pe cineva, a scoate din culpă. 2. tr., refl. A(-şi) plăti, a(-şi) lichida o datorie. ♢ refl. A se achita de ceva = a înfăptui, a îndeplini (ceva). 3. tr. (Fam.) A ucide, a omorî. [< fr. acquitter].
(Dicţionar de neologisme)

ACHITÁ vb. I. tr. 1. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă. 2. (fam.) a ucide. II. tr., refl. a(-şi) plăti o datorie. o a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva). (< fr. acquitter)
(Marele dicţionar de neologisme)

achita, achit v.t. a omorî (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

achitá vb., ind. prez. 1 sg. achít, 3 sg. şi pl. achítă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ACHITÁ vb. 1. (JUR.) (înv.) a slobozi. (Judecătorul l-a ~ pe inculpat.) 2. a lichida, a onora, a plăti, (înv. şi pop.) a număra, (înv. şi reg.) a plini, (înv.) a răfui, a răspunde, (grecism înv.) a exoflisi. (Şi-a ~ datoria.) 3. a depune, a plăti, a vărsa. (A ~ în termen rata.) 4. a scăpa. (S-a ~ de o mare obligaţie.)
(Dicţionar de sinonime)

ACHITÁ vb. v. asasina, omorî, suprima, ucide.
(Dicţionar de sinonime)

ACHITÁT adj. v. asasinat, omorât, suprimat, ucis.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A achita ≠ a acuza, a condamna, a învinovăţi, a osândi
(Dicţionar de antonime)

Achitatneachitat
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ac ach achi achit achita

Cuvinte se termină cu literele: at tat itat hitat chitat