achiziție dex - definiţie, sinonime, conjugare

achiziție

ACHIZÍŢIE, achiziţii, s.f. 1. Formă de comerţ care constă în procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); achiziţionare. 2. Procurare de obiecte rare. ♢ Expr. A face o achiziţie = a procura, în condiţii avantajoase, ceva de pret, un lucru rar. ♦ (Concr.) Bun obţinut prin achiziţie (1). – Din fr. acquisition, lat. acquisitio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ACHIZÍŢIE ~i f. 1) Formă de comerţ care constă în procurarea de produse şi materiale pe baza unor contracte speciale; colectare. 2) Procurare de obiecte rare. 3) Obiect dobândit astfel. ♢ A face o ~ a procura un obiect de valoare. [G.-D. achiziţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. acquisition, lat. acquisitio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ACHIZÍŢIE s.f. 1. Procurare, cumpărare de obiecte (rare) etc.; bunul obţinut prin acest mijloc. 2. Procurare de produse şi de materiale prin unităţi ale comerţului de stat sau cooperatist pe calea unor contracte speciale. [Gen. -iei, var. achiziţiune s.f. / cf. fr. acquisition, lat. acquisitio].
(Dicţionar de neologisme)

ACHIZÍŢIE s. f. 1. procurare de obiecte (rare); bun astfel obţinut. 2. cumpărare de produse (agroalimentare) şi de materiale prin unităţi ale comerţului de stat sau cooperatist. (< fr. acquisition, lat. acquisitio)
(Marele dicţionar de neologisme)

achiziţie, achiziţii s.f. lucru furat (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

achizíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. achizíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. achizíţiei; pl. achizíţii, art. achizíţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ac ach achi achiz achizi

Cuvinte se termină cu literele: ie tie itie zitie izitie