ACOPERITÓR, -OÁRE, acoperitori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. Care acoperă; care garantează. 2. S.f. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. – Acoperi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
acoperitoáre s. f., g.-d. art. acoperitórii; pl. acoperitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
acoperitór adj. m., pl. acoperitóri; f. sg. şi pl. acoperitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ACOPERITOÁRE s. faţă, învelitoare. (~ de masă, de pernă.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
acoperitoáre s. f., g.-d. art. acoperitórii; pl. acoperitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ACOPERITOÁRE s. faţă, învelitoare. (~ de masă, de pernă.)
(Dicţionar de sinonime)