acostare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ACOSTÁ, acostez, vb. I. 1. Intranz. A apropia o navă de o altă navă, de ţărm, de chei etc. 2. Tranz. Fig. A opri pe cineva din drum şi a i se adresa (în mod supărător); a agăţa. – Din fr. accoster.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ACOSTÁRE, acostări, s.f. Acţiunea de a acosta şi rezultatul ei. – V. acosta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ACOST//Á ~éz 1. intranz. (despre nave) A trage la ţărm; a aborda. 2. tranz. (persoane, de obicei, necunoscute) A opri (în mod brutal) pentru a i se adresa. /<fr. accoster
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ACOSTÁ vb. I. 1. intr. (Mar.) A manevra o navă, aducând-o cu bordul de-a lungul cheiului sau în bordul altei nave; a trage la ţărm; a aborda. 2. tr. (Fig.) A opri pe cineva, a se lega de cineva (mai ales pentru a-l supăra). [Cf. fr. accoster, it. accostare].
(Dicţionar de neologisme)

ACOSTÁRE s.f. Acţiunea de a acosta. ♦ Ciocnirea vagoanelor unui tren garat de un alt tren venind pe o linie laterală. [< acosta].
(Dicţionar de neologisme)

ACOSTÁ vb. I. intr. a manevra o navă, cu bordul la chei sau la o altă navă; a aborda. II. tr. (fig.) a opri pe cineva şi a i se adresa. (< fr. accoster)
(Marele dicţionar de neologisme)

acostá vb., ind. prez. 1 sg. acostéz, 3 sg. şi pl. acosteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

acostáre s. f., g.-d. art. acostării; pl. acostări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ACOSTÁ vb. 1. a aborda, (înv.) a ţărmui, a ţărmuri. (Nava ~ la Constanţa.) 2. (fig.) a agăţa, (arg.) a pescui. (O ~ în plină stradă.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ac aco acos acost acosta

Cuvinte se termină cu literele: re are tare stare ostare