acreditiv dex - definiţie, sinonime, conjugare

acreditiv

ACREDITÍV, acreditive, s.n. 1. Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său, la o bancă ce deserveşte un furnizor, pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedeşte predarea furniturilor în condiţiile stabilite înainte prin contract. 2. Document financiar de decontare prin intermediul băncii sau al unei case de economii. – Din fr. accréditif, germ. Akkreditiv.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ACREDITÍV ~e n. Document prin care o instituţie de credit dă altei instituţii dispoziţia de a plăti o sumă de bani beneficiarului. /<fr. accreditif, germ. Akkreditiv
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ACREDITÍV s.n. 1. Faptul sau efectul unui credit sau al unei creditări. 2. Sumă de bani rezervată de un cumpărător din contul său la o unitate bancară ce serveşte un furnizor pentru ca acestuia să i se poată face plata în momentul în care dovedeşte expedierea (predarea) mărfurilor. ♦ Sumă de bani depusă de cineva la o unitate a Casei de economii şi consemnaţiuni pentru a-i sta la dispoziţie (la cerere) la o altă unitate; documentul prin care se certifică o asemenea depunere. [< fr. accréditif].
(Dicţionar de neologisme)

ACREDITÍV s. n. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani. ♢ sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii şi consemnaţiuni; înscris care certifică o asemenea depunere. (< fr. accréditif, germ. Akkreditiv)
(Marele dicţionar de neologisme)

acreditív s. n. (sil. -cre-), pl. acreditíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ac acr acre acred acredi

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv itiv ditiv editiv