acustică dex - definiţie, sinonime, conjugare

acustică

acustică acustic
ACÚSTIC, -Ă, acustici, -ce, adj., s.f. I. Adj. Care emite, transmite sau recepţionează sunete, care aparţine acusticii (II 1), privitor la acustică. ♢ Nervi acustici = a opta pereche de nervi cranieni. Tub acustic = tub lung care serveşte la transmiterea vocii pe nave, în puţuri minere etc. Cornet acustic = dispozitiv cu ajutorul căruia se recepţionează sunete şi se înlesneşte perceperea lor. II. S.f. 1. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul producerii, propagării şi recepţionării sunetelor. ♢ Acustică arhitecturală = ramură a acusticii care studiază fenomenele legate de propagarea undelor acustice în încăperi. 2. Calitatea de a înlesni o (bună) audiţie. – Din fr. acoustique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ACÚSTIC acústică (acústici, acústice) 1) Care ţine de acustică; privitor la acustică. 2) Care emite, propagă sau recepţionează sunete. Aparat acustic. /<fr. acoustique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ACÚSTICĂ f. 1) Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul sunetelor. 2) Calitate a unui local de a asigura o bună propagare şi percepere a sunetelor. [G.-D. acusticii] /<fr. acoustique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ACÚSTIC, -Ă adj. Referitor la acustică; care emite, transmite sau recepţionează sunete. ♢ Cornet acustic = pâlnie care întăreşte sunetele, folosită de cel cu auzul slab. [< fr. acoustique, cf. it. acustico < gr. akoustikos – relativ la sunet].
(Dicţionar de neologisme)

ACÚSTICĂ s.f. 1. Parte a fizicii care studiază sunetele. ♦ Disciplină muzicală care studiază sunetele folosite în muzică şi legile perceperii lor. 2. Calitatea de a asigura o bună propagare şi percepere a sunetelor. [Gen. -cii. / < fr. acoustique].
(Dicţionar de neologisme)

ACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la acustică. II. s. f. 1. ramură a fizicii care studiază natura şi proprietăţile sunetelor. 2. disciplină muzicală care studiază sunetele şi legile perceperii lor. 3. calitate a audiţiei sunetelor într-o încăpere. (< fr. acoustique)
(Marele dicţionar de neologisme)

acústic adj. m., pl. acústici; f. sg. acústică, pl. acústice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

acústică s. f., g.-d. art. acústicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ac acu acus acust acusti

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica stica ustica