adăstare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ADĂSTÁ, adắst, vb. I. Tranz. (Înv. şi reg.) A aştepta. [Prez. ind. şi: adást] – Lat. ad-astare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ADĂSTÁRE s.f. (Înv. şi reg.) Faptul de a adăsta. – V. adăsta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

adăstá (-ást, -át), vb. – A aştepta. – Mr. adastu. < Lat. ădastāre „a fi prezent” (Puşcariu 22; REW 148; DAR), care nu trebuie confundat cu lat. adastare „a grăbi” (REW 3990), de origine germanică. Se remarcă tendinţa de a conjuga eu adăstez.
(Dicţionarul etimologic român)

adăstá vb., ind. prez. 1 sg. adăst, 2 sg. adăşti, 3 sg. şi pl. adástă, conj. prez. 3 sg. şi pl. adáste
(Dicţionar ortografic al limbii române)

adăstáre s. f., g.-d. art. adăstării; pl. adăstări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ADĂSTÁ vb. v. aştepta.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ad ada adas adast adasta

Cuvinte se termină cu literele: re are tare stare astare