ADAPTÁ, adaptez, vb. I. 1. Tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerinţe; a face potrivit pentru întrebuinţare în anumite împrejurări; a face să se potrivească. 2. Tranz. şi refl. (Biol.) A (se) transforma prin adaptare (2). 3. Refl. şi tranz. A (se) acomoda, a (se) deprinde, a (se) obişnui. – Din fr. adapter, lat. adaptare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADAPTÁRE, adaptări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) adapta şi rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptaţie. 2. (Biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice şi a funcţiunilor fiziologice ale vieţuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 3. (În sintagma) Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. a unui text literar, în vederea reprezentării lui pe scenă, la radio, într-un film. – V. adapta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ADAPT//Á ~éz tranz. 1) A face să se potrivească; a potrivi. 2) (opere literare) A transpune dintr-un gen în altul. 3) A face să se adapteze. /<fr. adapter, lat. adaptare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ADAPT//Á mă ~éz intranz. 1) (despre plante, animale) A se obişnui cu climatul nou; a se aclimatiza; a se acomoda. 2) (despre persoane) A se obişnui cu noi condiţii de viaţă; a se acomoda; a se aclimatiza. /<fr. adapter, lat. adaptare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
adaptá (adaptéz, adaptát), vb. – A transforma, a face să se potrivească. < Fr. adapter. Der. (din fr.) adaptabil, adj.; inadaptabil, adj.
(Dicţionarul etimologic român)
ADAPTÁ vb. I. 1. tr. A transforma, a potrivi pentru a corespunde anumitor condiţii, împrejurări etc. ♦ A ajusta, a potrivi. 2. refl. A se obişnui, a se deprinde. [< fr. adapter, cf. lat. adaptare].
(Dicţionar de neologisme)
ADAPTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) adapta şi rezultatul ei; adaptaţie; modificare ajustare; (concr.) lucru ajustat. ♦ acomodare a organismelor, a simţurilor etc. la mediul înconjurător. ♦ Prelucrare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică sau cinematografică a unei idei sau a unei opere literare. [Pl. -tări. / < adapta].
(Dicţionar de neologisme)
ADAPTÁ vb. I. tr. a transforma pentru a corespunde anumitor condiţii. II. tr., refl. a (se) acomoda. (< fr. adapter, lat. adaptare)
(Marele dicţionar de neologisme)
ADAPTÁRE s. f. 1. acţiunea de a (se) adapta; adaptaţie. 2. modificare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică, radiofonică sau cinematografică a unei opere literare. (< adapta)
(Marele dicţionar de neologisme)
adaptá vb., ind. prez. 1 sg. adaptéz, 3 sg şi pl. adapteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
adaptáre s. f., g.-d. art. adaptării; pl. adaptări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ADAPTÁ vb. 1. v. aclimatiza. 2. a împământeni, a transplanta. (~ o instituţie, un obicei.) 3. a adecva, a potrivi, (livr.) a apropria. (A ~ unui anumit scop.) 4. v. ajusta. 5. v. localiza.
(Dicţionar de sinonime)
ADAPTÁRE s. 1. v. aclimatizare. 2. v. localizare. 3. adaptare cinematografică v. ecranizare. 4. v. ajustare.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Adaptare ≠ inadaptabil, neadaptare
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADAPTÁRE, adaptări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) adapta şi rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptaţie. 2. (Biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice şi a funcţiunilor fiziologice ale vieţuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 3. (În sintagma) Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. a unui text literar, în vederea reprezentării lui pe scenă, la radio, într-un film. – V. adapta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ADAPT//Á mă ~éz intranz. 1) (despre plante, animale) A se obişnui cu climatul nou; a se aclimatiza; a se acomoda. 2) (despre persoane) A se obişnui cu noi condiţii de viaţă; a se acomoda; a se aclimatiza. /<fr. adapter, lat. adaptare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
adaptá (adaptéz, adaptát), vb. – A transforma, a face să se potrivească. < Fr. adapter. Der. (din fr.) adaptabil, adj.; inadaptabil, adj.
(Dicţionarul etimologic român)
ADAPTÁ vb. I. 1. tr. A transforma, a potrivi pentru a corespunde anumitor condiţii, împrejurări etc. ♦ A ajusta, a potrivi. 2. refl. A se obişnui, a se deprinde. [< fr. adapter, cf. lat. adaptare].
(Dicţionar de neologisme)
ADAPTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) adapta şi rezultatul ei; adaptaţie; modificare ajustare; (concr.) lucru ajustat. ♦ acomodare a organismelor, a simţurilor etc. la mediul înconjurător. ♦ Prelucrare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică sau cinematografică a unei idei sau a unei opere literare. [Pl. -tări. / < adapta].
(Dicţionar de neologisme)
ADAPTÁ vb. I. tr. a transforma pentru a corespunde anumitor condiţii. II. tr., refl. a (se) acomoda. (< fr. adapter, lat. adaptare)
(Marele dicţionar de neologisme)
ADAPTÁRE s. f. 1. acţiunea de a (se) adapta; adaptaţie. 2. modificare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică, radiofonică sau cinematografică a unei opere literare. (< adapta)
(Marele dicţionar de neologisme)
adaptá vb., ind. prez. 1 sg. adaptéz, 3 sg şi pl. adapteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
adaptáre s. f., g.-d. art. adaptării; pl. adaptări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ADAPTÁ vb. 1. v. aclimatiza. 2. a împământeni, a transplanta. (~ o instituţie, un obicei.) 3. a adecva, a potrivi, (livr.) a apropria. (A ~ unui anumit scop.) 4. v. ajusta. 5. v. localiza.
(Dicţionar de sinonime)
ADAPTÁRE s. 1. v. aclimatizare. 2. v. localizare. 3. adaptare cinematografică v. ecranizare. 4. v. ajustare.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Adaptare ≠ inadaptabil, neadaptare
(Dicţionar de antonime)