ademenit dex - definiţie, sinonime, conjugare
ADEMENÍ, ademenesc, vb. IV. Tranz. A atrage, a ispiti, a momi, a tenta pe cineva, de obicei cu vorbe înşelătoare; a înşela pe cineva. ♦ (Rar) A seduce o femeie. [Var.: (reg.) adimení vb. IV] – Cf. magh. a d o m á n y.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ADEMENÍT, -Ă, ademeniţi, -te, adj. Care este atras, ispitit, momit, sedus. [Var.: (reg.) adimenít, -ă adj.] – V. ademeni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ADEMEN//Í ~ésc tranz. 1) A atrage prin calităţile sale deosebite. 2) (persoane, mai ales femei) A determina la relaţii sexuale prin promisiuni false; a seduce; a înşela. 3) rar A face să se amăgească, recurgând la diverse mijloace necinstite; a păcăli; a înşela; a amăgi. 4) fig. A atrage de partea sa prin şiretlicuri; a prinde în mreje; a capta; a captiva. /cf. ung. adomány
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ademení (ademenésc, ademenít), vb. – 1. A înşela. – 2. A ispiti, a tenta. < Mag. adomany „corupere, mită”, de unde în Trans. de N. adămană „ademenire” (DAR). În vechime considerat drept dacic (Hasdeu, Col. Traian, 1874, p. 102) sau der. de la momi (Cihac, II, 202). Der. ademeneală, s.f. (ademenire); ademenitor, adj. (seducător, ispititor).
(Dicţionarul etimologic român)

ademení vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ademenésc, imperf. 3 sg. ademeneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ademeneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ADEMENÍ vb. 1. v. tenta. 2. v. înşela. 3. v. seduce.
(Dicţionar de sinonime)

ADEMENÍT adj. 1. v. înşelat. 2. v. sedus.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A ademeni ≠ a dezgusta
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ad ade adem ademe ademen

Cuvinte se termină cu literele: it nit enit menit emenit