aditiv
[Sinonime]
ADITÍV, -Ă, aditivi, -e, adj., s.n. 1. Adj. (Mat.) Referitor la operaţia de adunare. 2. S.n. Substanţă care se adaugă la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietăţile sau pentru a obţine noi calităţi. – Din fr. additif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADITÍV1 ~ă (~i, ~e) şi substantival mat. Care se referă la operaţia de adunare. /<fr. additif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ADITÍV2 ~e n. Substanţă care se adaugă în proporţii mici la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietăţile. /<fr. additif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ADITÍV, -Ă adj. (Mat.) Referitor la operaţia de adunare. ♦ (Fiz.; despre o proprietate, un efect) Care este exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric. // s.m. Substanţă care se adaugă la un ulei mineral sau la prepararea betoanelor pentru a le ameliora proprietăţile. [< fr. additif].
(Dicţionar de neologisme)
ADITÍV, -Ă I. adj. 1. (mat.) referitor la operaţia de adunare. 2. (fiz.; despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric. II. s. n. substanţă care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăţi. (< fr. additif, lat. additivus)
(Marele dicţionar de neologisme)
!aditív2 s. m., pl. aditívi
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
aditív adj. m., pl. aditívi; f. sg. aditívă, pl. aditíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
aditív s. n., pl. aditíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ADITIV DEPRESÁNT s. (CHIM.) anticongelant.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADITÍV1 ~ă (~i, ~e) şi substantival mat. Care se referă la operaţia de adunare. /<fr. additif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ADITÍV, -Ă adj. (Mat.) Referitor la operaţia de adunare. ♦ (Fiz.; despre o proprietate, un efect) Care este exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric. // s.m. Substanţă care se adaugă la un ulei mineral sau la prepararea betoanelor pentru a le ameliora proprietăţile. [< fr. additif].
(Dicţionar de neologisme)
ADITÍV, -Ă I. adj. 1. (mat.) referitor la operaţia de adunare. 2. (fiz.; despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric. II. s. n. substanţă care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăţi. (< fr. additif, lat. additivus)
(Marele dicţionar de neologisme)
!aditív2 s. m., pl. aditívi
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
aditív adj. m., pl. aditívi; f. sg. aditívă, pl. aditíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
aditív s. n., pl. aditíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ADITIV DEPRESÁNT s. (CHIM.) anticongelant.
(Dicţionar de sinonime)