adjudeca dex - definiţie, sinonime, conjugare
ADJUDECÁ, adjúdec, vb. I. Tranz. A atribui (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitaţie persoanei care oferă preţul cel mai mare. – Din lat. adjudicare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ADJUDECÁ adjúdec tranz. (bunuri) A atribui persoanei care în cadrul unei licitaţii oferă o sumă mai mare. /<lat. adjudicare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

adjudecá (-c, -át), vb. – A atribui un bun scos la licitaţie persoanei care oferă preţul cel mai mare. Pe baza lui a judeca, întocmai ca fr. adjuger sau lat. adjudicare. – Der. adjudecar, s.m. (persoană căreia i se adjudecă un bun); adjudecaţie, s.f. (adjudecare).
(Dicţionarul etimologic român)

ADJUDECÁ vb. I tr. A da, a atribui (un bun, o lucrare etc.) aceluia care oferă mai mult în cadrul unei licitaţii sau al unei concurenţe. ♦ Refl. (rar) A-şi atribui, a apuca, a-şi lua ceva. [< lat. adiudicare, cf. fr. adjuger, după judeca].
(Dicţionar de neologisme)

ADJUDECÁ vb. I. tr. (jur.) a atribui (un bun) aceluia care oferă mai mult în cadrul unei licitaţii publice. II. refl. a-şi atribui, a-şi lua ceva. (< lat. adiudicare după fr. adjuger)
(Marele dicţionar de neologisme)

adjudecá vb., ind. prez. 1 sg. adjúdec, 3 sg. şi pl. adjúdecă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ADJUDECÁ vb. (JUR.) (înv.) a harecilui. (~ cuiva un bun, la o licitaţie.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ad adj adju adjud adjude

Cuvinte se termină cu literele: ca eca deca udeca judeca