admonitiv
ADMONITÍV, -Ă, admonitivi, -e, adj. Care admonestează, care cenzurează. – Din fr. admonitif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADMONITÍV ~ă (~i, ~e) Care admonestează; care cenzurează. /<fr. admonitif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ADMONITÍV, -Ă adj. Care admonestează, care cenzurează. [< fr. admonitif].
(Dicţionar de neologisme)
ADMONITÍV, -Ă adj. care admonestează. (< fr. admonitif)
(Marele dicţionar de neologisme)
admonitív adj. m., pl. admonitívi; f. sg. admonitívă, pl. admonitíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADMONITÍV ~ă (~i, ~e) Care admonestează; care cenzurează. /<fr. admonitif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ADMONITÍV, -Ă adj. care admonestează. (< fr. admonitif)
(Marele dicţionar de neologisme)
admonitív adj. m., pl. admonitívi; f. sg. admonitívă, pl. admonitíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)