ADNOTÁ, adnotez, vb. I. Tranz. A face însemnări pe marginea unui text, care să explice, să întregească textul respectiv. – Din lat. adnotare, annotare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADNOTÁT, -Ă, adnotaţi, -te, adj. (Despre un text) Cu explicaţii, cu adnotări marginale. – V. adnota.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ADNOT//Á ~éz tranz. 1) (lucrări scrise, texte) A prevedea cu note explicative. 2) (lucrări scrise) A prezenta succint. /<lat. adnotare, annotare, fr. annoter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ADNOTÁ vb. I. tr. A face note, însemnări pe marginea unui text. [< lat. adnotare, it. annotare].
(Dicţionar de neologisme)
ADNOTÁ vb. tr. a face însemnări pe marginea unui text. (< lat. adnotare)
(Marele dicţionar de neologisme)
adnotá vb., ind. prez. 1 sg. adnotéz, 3 sg. şi pl. adnoteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ADNOTÁ vb. a glosa. (~ un text.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADNOTÁT, -Ă, adnotaţi, -te, adj. (Despre un text) Cu explicaţii, cu adnotări marginale. – V. adnota.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ADNOTÁ vb. I. tr. A face note, însemnări pe marginea unui text. [< lat. adnotare, it. annotare].
(Dicţionar de neologisme)
ADNOTÁ vb. tr. a face însemnări pe marginea unui text. (< lat. adnotare)
(Marele dicţionar de neologisme)
adnotá vb., ind. prez. 1 sg. adnotéz, 3 sg. şi pl. adnoteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ADNOTÁ vb. a glosa. (~ un text.)
(Dicţionar de sinonime)