adulare

ADULÁ, adulez, vb. I. Tranz. A linguşi, a flata pe cineva (în chip servil) – Din fr. aduler, lat. adulari.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ADULÁRE, adulări, s.f. Faptul de a adula; linguşire, flatare (servilă), adulaţie. – V. adula.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ADUL//Á ~éz tranz. (persoane) A lăuda în mod exagerat (pentru a căpăta o favoare); a măguli; a linguşi; a flata. /<fr. aduler, lat. adulari
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ADULÁ vb. I. tr. A linguşi, a flata în chip josnic, servil pe cineva. [< fr. aduler, cf. lat. adulari].
(Dicţionar de neologisme)

ADULÁRE s.f. Faptul de a adula; adulaţie. [< adula].
(Dicţionar de neologisme)

ADULÁR s.n. (Geol.) Varietate de ortoză, transparentă, incoloră, cu reflexe argintii. [< fr. adulaire].
(Dicţionar de neologisme)

ADULÁ vb. tr. a linguşi, a flata în chip servil. (< fr. aduler, lat. adulari)
(Marele dicţionar de neologisme)

ADULÁR s. n. ortoză, transparentă, cu reflexe argintii. (< fr. adulaire, germ. Adular)
(Marele dicţionar de neologisme)

adulá vb., ind. prez. 1 sg. aduléz, 3 sg. şi pl. aduleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aduláre s. f., g.-d. art. adulării; pl. adulări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

adulár s. n., pl. aduláre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ADULÁRE s. v. adulaţie.
(Dicţionar de sinonime)