adulter
[Sinonime]
ADULTÉR, -Ă, adulteri, -e, adj., s.n. 1. Adj. (Despre soţi) Care a încălcat fidelitatea conjugală. 2. S.n. Infracţiune care constă în încălcarea fidelităţii conjugale de către unul dintre soţi. – Din fr. adultère, lat. adulterum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADÚLTER1 ~ă (~i, ~e) (despre soţi) Care a încălcat fidelitatea conjugală. /<fr. adultere, lat. adulterium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ADÚLTER2 ~e n. Încălcare a fidelităţii conjugale. /<fr. adultere, lat. adulterium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ADULTÉR s.n. Nerespectare a fidelităţii conjugale făptuită de către unul din soţi. // adj. (Despre soţi) Care nu respectă fidelitatea conjugală. [< lat. adulter, cf. fr. adultère].
(Dicţionar de neologisme)
ADULTÉR, -Ă I. adj. (despre soţi) care încalcă fidelitatea conjugală. II. s. n. întreţinere a relaţiilor sexuale în afara căsătoriei. (< fr. adultère, lat. adulterium)
(Marele dicţionar de neologisme)
adultér adj. m., pl. adultéri; f. sg. adultéră, pl. adultére
(Dicţionar ortografic al limbii române)
adultér s. n., pl. adultére
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ADULTÉR adj., s. 1. adj. infidel, necredincios, nefidel, (înv.) preacurvar, preaiubit, viclean, viclenitor, (fig.) trădător. (Bărbat ~; femeie ~.) 2. s. (JUR.) infidelitate, înşelăciune, necredinţă, (înv.) preacurvie, preacurvire, preaiubire, viclenie, (fig.) trădare. (A comis un ~.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Adulter ≠ credincios, devotat, fidel
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ADÚLTER1 ~ă (~i, ~e) (despre soţi) Care a încălcat fidelitatea conjugală. /<fr. adultere, lat. adulterium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ADULTÉR s.n. Nerespectare a fidelităţii conjugale făptuită de către unul din soţi. // adj. (Despre soţi) Care nu respectă fidelitatea conjugală. [< lat. adulter, cf. fr. adultère].
(Dicţionar de neologisme)
ADULTÉR, -Ă I. adj. (despre soţi) care încalcă fidelitatea conjugală. II. s. n. întreţinere a relaţiilor sexuale în afara căsătoriei. (< fr. adultère, lat. adulterium)
(Marele dicţionar de neologisme)
adultér adj. m., pl. adultéri; f. sg. adultéră, pl. adultére
(Dicţionar ortografic al limbii române)
adultér s. n., pl. adultére
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ADULTÉR adj., s. 1. adj. infidel, necredincios, nefidel, (înv.) preacurvar, preaiubit, viclean, viclenitor, (fig.) trădător. (Bărbat ~; femeie ~.) 2. s. (JUR.) infidelitate, înşelăciune, necredinţă, (înv.) preacurvie, preacurvire, preaiubire, viclenie, (fig.) trădare. (A comis un ~.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Adulter ≠ credincios, devotat, fidel
(Dicţionar de antonime)