adumbri dex - definiţie, sinonime, conjugare
ADUMBRÍ, adumbresc, vb. IV. 1. Tranz. A face, a ţine umbră (I 1); a umbri. 2. Refl. A se aşeza, a se adăposti la umbră. – Lat. adumbrare (după umbri).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ADUMBR//Í ~ésc tranz. A ţine în umbră; a umbri. /<lat. adumbrare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ADUMBR//Í mă ~ésc intranz. A sta la umbră; a se afla sub umbră; a se umbri. /<lat. adumbrare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

adumbrí (-résc, -ít), vb. – A face, a ţine umbră; a umbri. – Mr. aumbrez. < Lat. adumbrare (Puşcariu 30; DAR), cf. it. adombrare, prov. azombrar, v. fr. aombrer, sp. asombrar. Schimbarea de conjug. pare recentă. V. umbră. – Der. adumbritor, adj. (umbros).
(Dicţionarul etimologic român)

!adumbrí (a ~) (rar) (a-dum-/ad-um-) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. adumbrésc, imperf. 3 sg. adumbreá; conj. prez. 3 să adumbreáscă
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

adumbrí vb. (sil. mf. ad-) → umbri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ADUMBRÍ vb. v. umbri.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ad adu adum adumb adumbr

Cuvinte se termină cu literele: ri bri mbri umbri dumbri