adventiv dex - definiţie, sinonime, conjugare

adventiv

ADVENTÍV, -Ă, adventivi, -e, adj. 1. (Bot.; despre plante) Originar din alte ţări sau continente şi care s-a răspândit fără a fi cultivat. ♦ (În sintagmele) Rădăcină adventivă = rădăcină care se dezvoltă pe diferite părţi ale plantei. Mugure adventiv = mugure care se dezvoltă din ţesuturi. 2. (Geol.; în sintagma) Crater adventiv = crater vulcanic secundar, care are altă deschizătură decât craterul principal. – Din fr. adventif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ADVENTÍV ~ă (~i, ~e) 1) (despre plante) Care se răspândeşte undeva fără a fi cultivat. 2) (despre rădăcini) Care se dezvoltă pe diferite părţi ale plantei. /<fr. adventif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ADVENTÍV, -Ă adj. 1. (Despre plante) Originar din alte ţări sau continente şi care s-a răspândit prin seminţe, fără a fi cultivat. ♦ (Despre rădăcini) Dezvoltat în alt loc decât cel normal. 2. (Geol.) Crater adventiv = crater vulcanic secundar, care are altă deschizătură decât craterul principal. [< fr. adventif].
(Dicţionar de neologisme)

ADVENTÍV, -Ă adj. 1. (biol.; despre specii) care pătrunde accidental într-o anumită biocenoză. 2. (despre rădăcini, muguri) dezvoltat întâmplător în alt loc. 3. (despre cratere) care are altă deschizătură decât craterul principal. (< fr. adventif)
(Marele dicţionar de neologisme)

adventív adj. m., pl. adventívi; f. sg. adventívă, pl. adventíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ad adv adve adven advent

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv ntiv entiv ventiv