adverbializare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ADVERBIALIZÁRE, adverbializări, s.f. Faptul de a (se) adverbializa – V. adverbializa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ADVERBIALIZÁ, adverbializez, vb. I. Refl. şi tranz. (Gram.) A (se) transforma în adverb. – Din fr. adverbialiser. – adverbializáre s.f.; adverbializát, -ă, adj.
(Supliment DEX)

A ADVERBIALIZ//Á ~éz tranz. A face să se adverbializeze. /<fr. adverbialiser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ADVERBIALIZ//Á se ~eáză intranz. A transforma în adverb. /<fr. adverbialiser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ADVERBIALIZÁ vb. I tr. A da unui cuvânt sau unei construcţii funcţie de adverb. [< fr. adverbialiser].
(Dicţionar de neologisme)

ADVERBIALIZÁ vb. tr., refl. (despre un substantiv, adjectiv, participiu) a (se) transforma, prin conversiune, în adverb. (<fr. adverbialiser)
(Marele dicţionar de neologisme)

*adverbializá (a ~) (-bi-a-) vb., ind. prez. 3 adverbializeáză
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

*adverbializáre (-bi-a-) s. f., g.-d. art. adverbializắrii; pl. adverbializắri
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

adverbializá vb. (sil. -bi-a-li-), ind. prez. 1 sg. adverbializéz, 3 sg. şi pl. adverbializeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

adverbializáre s. f., pl. adverbializări
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ad adv adve adver adverb

Cuvinte se termină cu literele: re are zare izare lizare