aerator

AERATÓR, aeratoare, s.n. Afânător. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérateur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AERAT//ÓR ~oáre n. Dispozitiv folosit pentru aeraţie; afânător. /<fr. aérateur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

AERATÓR s.n. Dispozitiv folosit pentru aeraţie. ♦ Maşină de lucru folosită în turnătorie pentru afinarea amestecului de formare. [< fr. aérateur].
(Dicţionar de neologisme)

AERATÓR s. n. 1. aparat pentru aeraţie. 2. maşină de lucru în turnătorie pentru afânarea amestecului de formare. (< fr. aérateur)
(Marele dicţionar de neologisme)

aeratór s. n., pl. aeratoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)