afghanistan

AFGHANISTAN, Republica ~, stat în partea central-sudică a Asiei: 652,2 mii km²; 15,81 mil. loc. (1989; 52,3 la sută pastuni, 20,3 la sută tadjici, 8,7 la sută uzbeci, 8,7 la sută harazani etc.). Limbi de stat: pasthu şi persana. Cap.: Kabul. Oraşe pr.: Kandahar, Herat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad. Este împărţit în 30 prov. Relief predominant muntos, mai înalt în partea centrală (M-ţii Hindukush) şi mai coborît în N (spre valea fl. Amu-Daria) şi în S (vastă zonă endoreică străbătută de rîul Helmand). Climă temperat-continentală, cu influenţe musonice în SE. Expl. de gaze naturale, huilă, sare, min. neferose şi pietre semipreţioase (lapislazuli). Se cultivă 12,4 la sută din terit. ţării (2,66 mii ha sînt irigate) cu grîu (2,9 mil. t. 1988), orez (490 mii t. 1988), secară, porumb (839 mii t. 1988), bumbac ş.a. Legumicultură, pomicultură (781 mii t. fructe 1988) şi viticultură (450 mii t. struguri 1988). Se cresc seminomad ovine (17 mil. capete 1988), bovine (3,6 mil. capete 1988) şi caprine (2,8 mil. capete 1988). Industria produce ţesături, ciment, îngrăşăminte chimice, covoare, produse alim., încălţ. ş.a. C.f.: 7 km. Căi rutiere: 18,8 mii km. Moneda: 1 afghani = 100 puls. Exportă gaze naturale (c. 40 la sută), fructe (c. 30 la sută), covoare, lînă, bumbac ş.a. şi importă autovehicule, produse petroliere, alim., textile, cereale ş.a. – Istoric: În antic. şi ev. mediu, terit. A. a fost stăpînit succesiv de perşi, greci, parţi, sasanizi, arabi, mongoli ş.a. Constituit în 1747 sub conducerea lui Ahmad Şah Durrani, statul afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a două războaie (1839-1842 şi 1878-1880). După cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a recunoscut independenţa A., proclamată la 28 febr. 1919. În perioada 1919-1929 au fost înfăptuite o serie de reforme din iniţiativa emirului Amanullah. În timpul celui de-al doilea război mondial, A. îşi menţine neutralitatea declarată în 1939. La 17 iul. 1973 regele Muhammad Zahir Şah (1933-1973) este înlăturat, monarhia este abolită, iar A. se proclamă republică. La 27 apr. 1978, în urma unei lovituri de stat, puterea este preluată de Partidul Democratic al Poporului (comuniştii), divizat în două facţiuni aflate în conflict. În ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S. invadează A.; preşedintele Hafiz Ullah Amin este ucis, iar puterea este încredinţată lui Babrak Karmal. Invazia declanşează un lung şi sîngeros război civil (1979-1990), în cursul căruia aproape 6 mil. de afgani s-au refugiat în Pakistan şi Iran. La 4 mai 1986, Babrak Karmal este înlăturat, puterea fiind preluată de Muhammad Najibullah; guvernul sovietic, apreciind ca o greşeală invazia, semnează cu S.U.A. la 14 apr. 1988, un acord, mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din A., operaţiune încheiată la 15 febr. 1989. Forţele mujahedinilor alcătuies un guvern în exil (23 febr. 1989), care continuă lupta. Najibullah încearcă o serie de tratative cu rebelii, dar ele eşuează, ceea ce duce la continuarea războiului civil. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

Afganistán/Afghanistán [gh pron. g] s. propriu n.
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)