africadesud dex - definiţie, sinonime, conjugare

africadesud

AFRICA DE SUD, Republica ~, stat în S Africii; 1,22 mil. km2; 33,75 mil. loc. (1988; 68,2 la sută negri; 18 la sută albi; 10,5 la sută metişi şi 3,3 la sută asiatici). Limbi de stat: afrikaans şi engleza. Cap.: Pretoria (reşed. guvernului) şi Cape Town (reşed. parlamentului). Oraşe pr.: Johannesburg, Soweto/Southwest Town, Durban, East London, Port Elizabeth. Este împărţit în patru prov. (Cape, Natal, Orange, Transvaal) şi nouă teritorii autonome indigene. Relief predominant de podişuri străbătute de lanţuri muntoase nu prea înalte; excepţie M-ţii Scorpiei (Drakensberg) cu alt. max.: 3.657 m; în lungul ţărmului înguste cîmpii litorale. Climat tropical în N şi subtropical în restul terit., moderat de alt.; în NV (deşertul Kalahari) şi pe litoralul vestic (deşertul Namib) ariditate accentuată. Mari expl. de aur (664,6 t. 1985, locul I pe glob), diamante (10,2 mil. carate, 1985), min. de fier (29,84 mil. t. 1989), mangan (1,5 mil. t. 1989, locul 2 pe glob), nichel, crom (1,05 mil. t., 1985, locul 1 pe glob), bauxită, cupru, uraniu, metale rare (antimoniu, platină, titan). Expl. carbonifere (173,6 mil. t., 1989) şi forestiere (4,5 mil. ha de pădure). Ind. A. de S., diversificată, produce energie electrică (156,74 miliarde kWh, 1989), fontă, oţel (9,1 mil. t., 1989) , material rulant, autovehicule (montaj, 368,4 mii buc., 1988), tractoare, echipament pentru centrale electrice, maşini agricole, nave maritime, aparataj electrotehnic, utilaj minier, ciment (6,94 mil. t., 1989), ţesături de lînă şi bumbac, produse chimice, alim. (conserve de carne şi de peşte, lactate), zahăr (2,26 mil. t., 1988), hîrtie şi celuloză etc. Predomină creşterea ovinelor (29,8 mil. capete, 1988), bovinelor (11,8 mil. capete, 1988), caprinelor (5,84 mil. capete, 1988), porcinelor (1,5 mil. capete, 1988), realizîndu-se o producţie ridicată de carne, lînă (92,4 mil. t., 1988) şi produse lactate. Pescuit intens (628,7 mii t. peşte, 1986). Pe 10,8 la sută din terit. se cultivă porumb (6,9 mil. t., 1988), grîu (3,4 mil. t. 1988) cartofi (956 mii t. 1988), viţă de vie (1,4 mil. t. struguri, 1988), tutun, citrice (620 mii t. 1988), arahide (231 mii t. 1988), banane, ananas ş.a. C.f: 23,4 mii km2 (c. 5,5 mii km electrificaţi). Căi rutiere: 184.520 km. Moneda 1 rand = 100 cents. Exportă aur, cărbune, produse siderurgice, diamante, metale neferoase, utilaje şi mijloace de transport ş.a. şi importă utilaje industriale şi mijloace de transport, produse chimice, bunuri de larg consum, prod. alim. ş.a. – Istoric. Înainte de colonizarea europeană, terit. A. de S. a fost populat de boşimani, de hotentoţi, iar apoi de polulaţia bantu. Colonizarea a fost începută de olandezi: în 1652 s-a întemeiat Colonia Capului (din 1806 în stăpînirea Angliei). Prin războaie împotriva cafrilor, purtate în sec. 18-19 de buri şi de englezi, aceştia şi-au lărgit considerabil posesiunile. În deceniul 4 al sec. 19 burii întemeiază republica Natal (proclamată colonie engleză în 1843), iar în deceniul 6 al sec. 19 republicile Transvaal şi Orange, ocupate de Anglia în urma războiului anglo-bur (1899-1902). În 1910 se creează Uniunea Sud-Africană, ca dominion britanic, prin unirea Coloniei Capului, republicilor Orange, Natal şi Transvaal, care participă la primul război mondial, de partea Aliaţilor. În 1949, guvernul Uniunii Sud-Africane a anexat Africa de Sud-Vest, pe care o administrase pînă atunci sub un mandat instituit de Liga Naţiunilor şi mai tîrziu de O.N.U. În anii postbelici, autorităţile sud-africane au înăsprit regimul de asuprire rasială, legiferînd apartheid-ul. La 31 mai 1961 Uniunea Sud-Africană s-a proclamat republică sub denumirea actuală şi s-a retras din Commonwealth. Ca urmare a politicii de apartheid şi a ignorării rezoluţiilor O.N.U., Adunarea Generală a hotărît în nov. 1974 să suspende participarea delegaţiei autorităţilor sud-africane la lucrările sale. Izolarea republicii A. de S. s-a accentuat după destrămarea sistemului colonial portughez (1975) şi a proclamării independenţei Republicii Zimbabwe (1980). Guvernul de la Pretoria a lansat atacuri împotriva Angolei şi a Mozambicului (1981), apoi împotriva republicilor Zimbabwe, Botswana şi Zambia (1986), pe ca le-a acuzat că sprijină mişcarea SWAPO (Angola) şi Congresul Naţional African. Amploarea mişcărilor de protest ale populaţiei de culoare a determinat introducerea stării de urgenţă pe întreg teritoriul (12 iun. 1986). Sprijinul larg acordat de opinia publică internaţională luptei împotriva apartheid-ului a constrîns guvernul să facă un şir de concesii, între care eliberarea din închisoare a lui Nelson Mandela, lider al Congresului Naţional African. În 1991 s-a adoptat o legislaţie prin care apartheid-ul a fost abandonat. A. de S. este republică prezidenţială. Activitatea legislativă este exercitată de un parlament bicameral ales exclusiv de populaţia albă, iar cea executivă de preşedinte şi de un cabinet condus de liderul partidului majoritar în Camera Adunării. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)


Cuvinte care încep cu literele: af afr afri afric africa

Cuvinte se termină cu literele: ud sud esud desud adesud