afurca dex - definiţie, sinonime, conjugare
AFÚRCĂ, afurci, s.f. Ansamblu de manevre şi de cabluri folosite la afurcarea unei nave. – Din afurca (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AFURCÁ, afúrc, vb. I. Tranz. A ancora o navă cu ajutorul a două ancore, având lanţurile cu lungime egală şi fixate într-un punct cu o cheie. – Din it. afforcare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AFÚRCĂ s.f. (Mar.) Ansamblu de manevre şi de cabluri folosite la afurcarea unui vas. [< afurca].
(Dicţionar de neologisme)

AFURCÁ vb. I. tr. (Mar.) A fixa o corabie de fundul apei cu ajutorul a două ancore. [P.i. afúrc şi -chez. / < it. afforcare, fr. affourcher].
(Dicţionar de neologisme)

AFÚRCĂ s. f. ansamblu de manevre şi cabluri folosite pentru afurcare. (< afurca)
(Marele dicţionar de neologisme)

AFURCÁ vb. tr. a ancora o navă cu ajutorul a două ancore. (< it. afforcare)
(Marele dicţionar de neologisme)

afúrcă s. f., g.-d. art. afúrcii; pl. afúrci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

afurcá vb., ind. prez. 1 sg. afúrc, 3 sg. şi pl. afúrcă
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: af afu afur afurc

Cuvinte se termină cu literele: ca rca urca furca