AGÁTĂ s.f. v. agat.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AGĂŢÁ, agắţ, vb. I. 1. Tranz. A atârna, a suspenda ceva de un cârlig, de un cui etc.; a spânzura. ♦ A prinde fără voie o ţesătură într-un obiect ascuţit, care o găureşte sau o rupe. ♦ Refl. (Despre ţesături) A se rupe, prinzându-se într-un obiect ascuţit. ♢ (Fam.) A acosta o persoană (de sex opus). 2. Refl. A se apuca, a se prinde de ceva sau de cineva; fig. a se crampona. [Var.: acăţá vb. I] – Lat. *accaptiare (< captiare „a prinde”).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A AGĂŢÁ agăţ tranz. 1) (obiecte) A prinde în/sau de ceva, lăsând să cadă liber în jos; a anina; a suspenda; a spânzura; a atârna. ~ paltonul în cui. 2) (obiecte de îmbrăcăminte, ţesături etc.) A prinde întâmplător într-un obiect ascuţit, rupând sau găurind; a anina; a prinde. 3) fig. fam. (persoane, de obicei, necunoscute) A opri (în mod brutal) pentru a i se adresa; a acosta. /<lat. accaptiare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE AGĂŢÁ mă agăţ intranz. 1) (despre fiinţe) A se apuca strâns; a se anina; a se prinde. 2) (mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) A se rupe prinzându-se într-un obiect ascuţit. Mi s-au agăţat ciorapii. /<lat. accaptiare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AGATA, localit. în Federaţia Rusă (C.S.I.), în Pod. Siberiei Centrale, în apropierea Cercului Polar de Nord. Locul unde s-a înregistrat (31 dec. 1968) cea mai ridicată presiune atmosferică de pe glob (1.083,8 mbar = 812,8 mmHg). (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)
AGÁTE s.f.pl. Litere tipografice a căror floare corespunde unei litere de şase puncte. [Sg. agată. / cf. fr. agate].
(Dicţionar de neologisme)
AGÁTE s. f. pl. litere tipografice cu floarea de şase puncte. (< fr. agate)
(Marele dicţionar de neologisme)
agăţa, agăţ v.t. 1. a fura 2. a aresta 3. a acosta o persoană de sex opus (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
a agăţa remorca expr. (friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură cu un creion de alaun (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
agátă (litere tipografice) s. f., pl. agáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
agăţá vb., ind. prez. 1 sg. agăţ, 3 sg. şi pl. agáţă; conj. prez. 3 sg. şi pl. agáţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
AGĂŢÁ vb. 1. a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, (livr.) a (se) acroşa, (pop.) a (se) anina, a (se) zgrepţăna, (reg.) a (se) tăgârţa, (prin Munt.) a (se) atăgârţa, (Transilv.) a (se) împrinde. (~ ceva în cui.) 2. a se apuca, a se atârna, (reg.) a se tagârţa. (Se ~ de crengi ca să nu cadă.) 3. v. fixa.
(Dicţionar de sinonime)
AGĂŢÁ vb. v. acosta, crampona.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A agăţa ≠ a desprinde, a deznina
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AGĂŢÁ, agắţ, vb. I. 1. Tranz. A atârna, a suspenda ceva de un cârlig, de un cui etc.; a spânzura. ♦ A prinde fără voie o ţesătură într-un obiect ascuţit, care o găureşte sau o rupe. ♦ Refl. (Despre ţesături) A se rupe, prinzându-se într-un obiect ascuţit. ♢ (Fam.) A acosta o persoană (de sex opus). 2. Refl. A se apuca, a se prinde de ceva sau de cineva; fig. a se crampona. [Var.: acăţá vb. I] – Lat. *accaptiare (< captiare „a prinde”).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE AGĂŢÁ mă agăţ intranz. 1) (despre fiinţe) A se apuca strâns; a se anina; a se prinde. 2) (mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) A se rupe prinzându-se într-un obiect ascuţit. Mi s-au agăţat ciorapii. /<lat. accaptiare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AGATA, localit. în Federaţia Rusă (C.S.I.), în Pod. Siberiei Centrale, în apropierea Cercului Polar de Nord. Locul unde s-a înregistrat (31 dec. 1968) cea mai ridicată presiune atmosferică de pe glob (1.083,8 mbar = 812,8 mmHg). (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)
AGÁTE s.f.pl. Litere tipografice a căror floare corespunde unei litere de şase puncte. [Sg. agată. / cf. fr. agate].
(Dicţionar de neologisme)
AGÁTE s. f. pl. litere tipografice cu floarea de şase puncte. (< fr. agate)
(Marele dicţionar de neologisme)
agăţa, agăţ v.t. 1. a fura 2. a aresta 3. a acosta o persoană de sex opus (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
a agăţa remorca expr. (friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură cu un creion de alaun (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
agátă (litere tipografice) s. f., pl. agáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
agăţá vb., ind. prez. 1 sg. agăţ, 3 sg. şi pl. agáţă; conj. prez. 3 sg. şi pl. agáţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
AGĂŢÁ vb. 1. a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, (livr.) a (se) acroşa, (pop.) a (se) anina, a (se) zgrepţăna, (reg.) a (se) tăgârţa, (prin Munt.) a (se) atăgârţa, (Transilv.) a (se) împrinde. (~ ceva în cui.) 2. a se apuca, a se atârna, (reg.) a se tagârţa. (Se ~ de crengi ca să nu cadă.) 3. v. fixa.
(Dicţionar de sinonime)
AGĂŢÁ vb. v. acosta, crampona.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A agăţa ≠ a desprinde, a deznina
(Dicţionar de antonime)