agnomen

AGNÓMEN, agnomene, s.n. Supranume, poreclă purtată de romani în urma unor fapte deosebite. – Din lat. agnomen.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AGNÓMEN s.n. Supranume, poreclă purtată de romani în urma unor fapte deosebite. [< lat. agnomen].
(Dicţionar de neologisme)

AGNÓMEN s. n. poreclă purtată de romani în urma unor fapte deosebite. (< lat. agnomen)
(Marele dicţionar de neologisme)

agnómen s. n., pl. agnómene
(Dicţionar ortografic al limbii române)